Oamenii de știință au descoperit cauza inundațiilor devastatoare din Nepal

Odată cu masa uriașă de gheață, s-a prăbușit și o porțiune a versantului montan stâncos de pe vârful Langtang-Lirung, transmite apnews.com.

Geomorfologii Kristen Cook de la Universitatea Grenoble-Alpes și Dan Shugar de la Universitatea din Calgary au studiat imaginile din satelit ale zonei de dinainte și de după catastrofă. Primele imagini nu au permis evaluarea amplorii celor întâmplate din cauza norilor și a prafului. Totuși, imaginile obținute în ziua următoare au arătat distrugerea versantului montan propriu-zis de sub ghețar.

Milioane de tone de roci și gheață s-au prăbușit într-o vale îngustă și au început să se deplaseze rapid în aval. Pe parcurs, gheața s-a topit, amestecându-se cu apă, sol și fragmente de roci. Astfel s-a format un puternic torent de noroi și pietre, a cărui înălțime a atins în unele locuri câteva etaje.

Ulterior, torentul a ajuns în valea râului Trishuli. Imaginile din satelit au arătat că râul s-a lățit semnificativ în zonele Colpurtar, Betravati și Syapru-Besi, iar apa sa, verzuie anterior, a devenit maro și aproape neagră din cauza cantității uriașe de sol transportat.

Syapru-Besi — un centru turistic și punct de plecare al traseului spre Langtang — a fost afectat în mod deosebit. Torentul a distrus și a luat cu el clădiri, iar resturile aduse au schimbat pe alocuri complet albia râului.

Oamenii de știință numesc cele întâmplate una dintre cele mai mari inundații glaciare observate. Totodată, specialiștii nu leagă deocamdată catastrofa în mod direct de schimbările climatice. Versanții montani se pot prăbuși și din cauze naturale. Totuși, topirea permafrostului poate slăbi rocile din zonele înalte și poate crește probabilitatea unor astfel de prăbușiri.

Astfel, cercetătorii consideră schimbările climatice un posibil factor care amplifică instabilitatea versanților montani, dar nu o cauză unică dovedită a inundației.