Transparency International: Situația corupției în UE se înrăutățește

Transparency International, care elaborează Indexul de Percepție a Corupției (IPC), a declarat că din cele 180 de țări incluse în cercetare, aproximativ un sfert au obținut cele mai scăzute scoruri de la adoptarea metodologiei actuale în 2012, relatează euronews.com.

Indexul TI evaluează nivelul de corupție din sectorul public pe baza a 13 surse, de la Banca Mondială până la companii private de consultanță, atribuind țărilor și regiunilor scoruri de la „foarte corupte” - zero puncte, la „foarte curate” - 100 de puncte.

Scorul mediu pentru regiunea Europei de Vest și UE a fost de 64 de puncte în acest an, mai mic decât scorul din anul trecut, de 65 de puncte. Potrivit TI, acest scor nu scăzuse timp de aproximativ zece ani până în 2023.

Capacitatea Europei de a combate corupția scade, ceea ce împiedică blocul să răspundă diverselor provocări, inclusiv crizei climatice, nerespectării statului de drept și supraîncărcării serviciilor guvernamentale.

Conform analiștilor TI, de ceva timp lacunele legale, aplicarea inadecvată a legii și lipsa de resurse împiedică țările UE să lupte eficient împotriva corupției.

Ungaria și Slovacia

Printre țările din Europa de Vest și UE, Ungaria a avut cel mai scăzut scor în clasament, cu 41 de puncte. Acesta este cu un punct mai puțin decât în anul precedent. Experții TI au remarcat corupția sistemică și problemele legate de implementarea principiului statului de drept în timpul celor 15 ani de guvernare a premierului Viktor Orban.

În raport sunt menționate sancțiunile recente ale SUA, impuse unui oficial guvernamental ungar, Antal Rogan (șeful aparatului premierului), pentru presupusă corupție legată de distribuirea contractelor guvernamentale. Orban și partidul său Fidesz au respins de mai multe ori acuzațiile de corupție.

România și Malta au obținut câte 46 de puncte. Bulgaria a obținut 43 de puncte. Slovacia a obținut 49 de puncte în primul său an complet sub conducerea premierului Robert Fico. În ultimele săptămâni, în capitala Slovaciei, Bratislava, au avut loc proteste de amploare, participanții acuzându-l pe Fico că subminează valorile democratice și se apropie de Rusia. Fico susține că opozanții săi încearcă să răstoarne guvernul. 

Corupția și criza climatică sunt interconectate

TI subliniază, de asemenea, că Franța (67 de puncte) a pierdut patru puncte din 2023, iar Germania (75 de puncte) a pierdut trei puncte. Parțial, explică experții, acest lucru se datorează influenței lobby-urilor corporative asupra politicii ecologice și climatice.

„Două dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă umanitatea sunt strâns legate între ele: corupția și criza climatică”, se spune în prefața raportului TI din acest an.

Lipsa unor mecanisme adecvate de transparență și responsabilitate crește riscul de utilizare necorespunzătoare sau furt al fondurilor climatice. De asemenea, preocupările sunt legate de lobby-urile industriei poluatoare.

„Acești factori împiedică implementarea unei politici ambițioase și adoptarea măsurilor necesare pentru a rezolva problema schimbărilor climatice, deoarece interesele unor grupuri restrânse sunt preferate în locul binelui comun”, se afirmă în comunicatul TI.

Scorul mediu global al indexului nu s-a schimbat față de 2023 și a fost de 43 de puncte, iar mai mult de două treimi din țări au obținut mai puțin de 50 de puncte.

Cea mai puțin coruptă țară, conform Transparency International, este Danemarca (90 de puncte). Pe locul al doilea sunt Finlanda (88 de puncte) și Singapore (84 de puncte).

În schimb, Rusia (22 de puncte, minus patru puncte față de 2023) și Belarus (33 de puncte, minus patru puncte față de 2023) au înregistrat o scădere a scorurilor. Ucraina a obținut 35 de puncte, cu un punct mai puțin decât în 2023.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.