Curtea de Justiție a UE a dat dreptate unui migrant care a acuzat Frontex de inacțiune

Curtea de Justiție a UE, cu sediul la Luxemburg, a retrimis cazul lui Alaa Hamoudi împotriva Frontex la Tribunalul General pentru reexaminare, constatând că acesta nu a analizat corespunzător presupusa sa expulzare, împreună cu alți 21 de migranți, din Grecia în Turcia în anul 2020, transmite eurointegration.com.ua.

Potrivit declarațiilor lui Hamoudi, el s-a numărat printre cele 22 de persoane, inclusiv copii, care au debarcat pe insula grecească Samos la 28 aprilie 2020. Conform spuselor sale, la câteva minute după sosire a venit poliția, care le-a confiscat telefoanele, după care i-a urcat cu forța într-o plută de salvare.

Aceștia au fost remorcați toată noaptea până în apele teritoriale ale Turciei și lăsați să plutească în derivă timp de 17 ore, până când au fost salvați de garda de coastă turcă. Hamoudi susține că un avion de supraveghere Frontex a survolat de două ori zona incidentului.

Autoritățile turce l-au reținut pe Hamoudi timp de 10 zile și i-au confiscat pașaportul. Temându-se că va fi trimis forțat înapoi în Siria – țară pe care o părăsise la vârsta de aproximativ 12 ani din cauza războiului civil devastator – Hamoudi a încercat din nou să treacă granița în Grecia, până când a reușit și s-a reunit cu familia sa în Germania.

Ca dovezi, avocații lui Hamoudi au prezentat un videoclip în care se presupune că el și alți migranți apar pe teritoriul Greciei înainte de a fi împinși înapoi în Marea Egee. De asemenea, un raport al Oficiului UE de luptă antifraudă a constatat că Frontex a ascuns cazuri de respingere a migranților în Grecia.

Curtea UE a recunoscut dezechilibrul de putere dintre migranți și Frontex, creând un nou precedent privind volumul de dovezi pe care solicitanții de azil, precum Hamoudi, trebuie să le prezinte în instanță pentru ca plângerile lor să fie examinate.

Deși Tribunalul General va reanaliza acum cazul și va pronunța un nou verdict, avocații lui Hamoudi au numit decizia pronunțată joi „istorică”.

În comentarii transmise în scris agenției AP, Frontex a menționat că deciziile luate joi, inclusiv într-un dosar separat privind presupusa deportare ilegală a unei familii siriene în 2016, „nu stabilesc cine este vinovat”.

Totuși, „ele arată clar că instanțele se așteaptă la o examinare atentă a cazurilor în care este implicată Frontex și că drepturile fundamentale trebuie tratate cu seriozitate”, a adăugat Frontex.