Frica de război afectează turismul în Uniunea Europeană: 7 țări cer ajutor de la Bruxelles

Un grup de șapte țări UE aflate în prima linie a cerut alocarea de fonduri din cadrul financiar multianual (CFM) propus al Uniunii Europene, în valoare de 2 trilioane de euro, pentru sprijinirea sectoarelor lor turistice din regiunile afectate de proximitatea față de Rusia, Belarus și Ucraina, scrie euronews.com

Într-o scrisoare adresată comisarilor europeni pentru turism și politică de coeziune, Apostolos Tzitzikostas și Raffaele Fitto, miniștrii Turismului și Finanțelor din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au expus modul în care sectoarele lor turistice au fost afectate de „evenimentele geopolitice și amenințările la adresa securității”, legate, printre altele, de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

„Fluxurile turistice în majoritatea acestor regiuni au scăzut semnificativ, se arată în scrisoare. În plus, întreprinderile mici și mijlocii se confruntă cu diminuarea încrederii investitorilor, creșterea incertitudinii în activitatea lor și acces limitat la finanțare, într-o perioadă în care veniturile sezoniere sunt esențiale pentru sustenabilitatea lor pe tot parcursul anului”.

Miniștrii au subliniat, de asemenea, că sunt pregătiți pentru un „dialog constructiv” privind elaborarea viitoarei strategii a UE pentru turism durabil.

„Rămânem angajați să colaborăm cu Comisia Europeană pentru crearea unui sector turistic durabil, competitiv și responsabil din punct de vedere ecologic în toate regiunile Uniunii Europene”, se mai arată în scrisoare.

Strategia reprezintă un plan neobligatoriu, al cărui scop este promovarea turismului competitiv și durabil în întregul bloc. Se așteaptă ca aceasta să abordeze, printre altele, problemele obișnuite, precum supraaglomerarea destinațiilor turistice populare și mobilitatea transfrontalieră.

Totuși, miniștrii din regiunile europene aflate în prima linie insistă ca în cadrul acesteia să fie luată în considerare și proximitatea față de zona de conflict.

Exemplul Letoniei

Potrivit secretarului parlamentar al Ministerului Economiei din Letonia, Jurģis Miezainis, de fiecare dată când un aparat de zbor neidentificat pătrunde în spațiul aerian al micii țări baltice, acest lucru provoacă teamă. Nu doar în rândul localnicilor, ci și al străinilor.

„Aceste incursiuni ale dronelor afectează puternic sectorul turistic, deoarece turismul se bazează în mare măsură pe emoții”, a declarat el pentru Euronews.

Miezainis a remarcat că ar dori să primească un răspuns din partea Comisiei Europene cu privire la această problemă, care afectează cel puțin șase țări de-a lungul frontierelor estice ale Europei: proximitatea față de Rusia influențează cine vine aici. „Când vorbim despre o industrie precum turismul, aceasta, din anumite motive, rămâne în afara atenției și i se acordă prea puțină importanță”, a adăugat el.

Miezainis a relatat că, după incursiunile dronelor, urmează anulări ale rezervărilor la hoteluri și ale evenimentelor, ceea ce duce la reducerea cifrei de afaceri a întreprinderilor mici și mijlocii. Se relatează că multe dintre aceste drone sunt de origine rusă, însă uneori sunt ucrainene, și pătrund în Letonia dinspre estul țării, întrucât aceasta are o frontieră comună de 449 de kilometri cu Rusia și Belarus.

Cel mai des, dronele încalcă spațiul aerian leton deasupra Latgaliei, regiunea estică pe care localnicii o numesc ținutul lacurilor albastre. Aici se află peste 2.000 de bazine acvatice mici.

Asociația de Turism din Latgalia a realizat recent un sondaj în rândul a 94 de companii turistice și hoteliere din regiune. S-a constatat că 72% dintre respondenți au raportat o scădere a cifrei de afaceri și a numărului de vizitatori în iunie 2026, comparativ cu iunie 2025. Se relatează că fiecare a cincea companie a pierdut, în această perioadă de 12 luni, cel puțin jumătate din veniturile sale.

Miezainis recunoaște că turiștii pot fi descurajați să călătorească în regiune și de alți factori, de exemplu prețurile exorbitante ale biletelor de avion din cauza războiului din Iran. Anterior, o parte semnificativă a acestor turiști provenea din Rusia și Belarus.

„Înainte de invazia pe scară largă, destul de mulți oameni din Rusia și Belarus veneau aici datorită proximității graniței și, desigur, acest lucru era benefic pentru sectorul turistic. Dar acum trebuie să înțelegem riscurile existente”, a spus el, adăugând că frontierele sunt acum practic închise.

Pentru a compensa dispariția acestui grup de turiști, Letonia vizează acum noi piețe, precum Japonia, Canada și Statele Unite, pentru a atrage potențiali vizitatori, a spus Miezainis.

„Acum lucrăm activ și cu operatorii de nave de croazieră. Aceștia fac escală la noi și aduc oaspeți la Riga, însă problema este că excursiile de croazieră sunt de foarte scurtă durată. Ne gândim la o perspectivă mai îndelungată”, a adăugat el.

În pofida măsurilor întreprinse la nivel național, Miezainis consideră că este necesară o soluție la nivel european.

Mai puțini turiști în Finlanda

Datele colectate de Organizația Mondială a Turismului a ONU confirmă acest declin: comparativ cu anul 2019, Letonia a fost vizitată în 2022 cu 38% mai puțini turiști. În aceeași perioadă, Slovenia a primit cu 42% mai puțini oaspeți, iar Finlanda - cu 36%.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune subliniază încă o dată această situație.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la reducerea bruscă a investițiilor, fluxurilor comerciale și activității economice (inclusiv a turismului) în unele regiuni, precum și la apariția unor noi bariere economice și la pierderi de locuri de muncă”, se arată în raport.

Strategia, în curs de elaborare

Răspunzând întrebărilor Euronews, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că scrisoarea a fost primită și a comunicat că un răspuns va urma „la momentul potrivit”. Totuși, acesta a menționat că nu poate comenta în prealabil conținutul acesteia.

Purtătorul de cuvânt a adăugat că la Bruxelles sunt luate în considerare problemele cu care se confruntă sectorul turistic din întreaga Europă, în cadrul „lucrărilor pregătitoare” pentru viitoarea strategie în domeniul turismului, inclusiv problemele care afectează regiunile aflate în prima linie.