SUA desfășoară o campanie pentru readucerea la putere a familiei fostului președinte al Braziliei

Aceștia urmăreau introducerea sancțiunilor pentru a slăbi pozițiile actualului președinte Luiz Inácio Lula da Silva și pentru a-l susține pe senatorul Flavio Bolsonaro, relatează Reuters, citând 10 surse.

Campania, potrivit agenției, a fost condusă de consilierul Departamentului de Stat pentru afacerile emisferei occidentale Darren Beattie și de adjunctul asistentului secretarului de stat pentru afacerile Americii de Nord Ricardo Pita. Potrivit interlocutorilor Reuters, inițial oficialii urmăreau revenirea la putere a lui Jair Bolsonaro, iar ulterior și-au îndreptat atenția spre susținerea fiului său, Flavio, și au dispus să nu fie contactați alți politicieni conservatori care i-ar fi putut face concurență.

Bolsonaro a ocupat funcția de președinte din 2019 până în 2023, după care puterea a trecut la Luiz Inácio Lula da Silva. Fostul președinte avea reputația de admirator înfocat al lui Trump, iar presa latino-americană a tras în repetate rânduri paralele între cei doi lideri și chiar l-a numit pe Bolsonaro „Trump tropical, sau latin”.

În ianuarie 2023, susținătorii lui Bolsonaro, nemulțumiți de rezultatele alegerilor, au organizat proteste și tulburări în capitala țării. Protestele au fost reprimate de poliție. În 2025, instanța l-a condamnat pe Jair Bolsonaro la 27 de ani și trei luni de închisoare, sub acuzația de lovitură de stat.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a calificat imediat sentința drept „nedreaptă” și a declarat că Washingtonul va reacționa în mod corespunzător. Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat de asemenea decizia instanței și a amenințat Brazilia cu taxe vamale suplimentare.

Printre măsurile pe care, potrivit agenției, oficialii americani urmăreau să le obțină se numărau recunoașterea grupărilor criminale braziliene drept organizații teroriste și sancțiuni împotriva judecătorului Curții Supreme Alexandre de Moraes, care a investigat dosarul lui Bolsonaro.

Totodată, Reuters nu a reușit să stabilească dacă Beattie și Pita au acționat la indicația directă a președintelui SUA Donald Trump sau a lui Marco Rubio. Casa Albă a refuzat să comenteze, iar Departamentul de Stat a declarat că acțiunile SUA vizează combaterea traficului de droguri și protejarea libertății de exprimare. „Poporul brazilian are dreptul să-și aleagă liderii prin alegeri libere și corecte”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat.

Între timp, pe fundalul campaniei electorale din Brazilia, poliția federală a început o anchetă împotriva candidatului la președinție și senatorului Flavio Bolsonaro, suspectat de implicare într-o schemă de spălare de bani. Dosarul este examinat de Curtea Supremă Federală și este legat de investigarea presupusului transfer de capital în străinătate și a spălării de fonduri prin intermediul platformelor de pariuri sportive.

Potrivit O Globo, poliția verifică posibila legătură a senatorului cu compania de pariuri Rede Loto, controlată de avocatul său, Willer Tomaz. Unul dintre e-mailurile descoperite indică faptul că Bolsonaro era înregistrat drept utilizator principal al unui cont bancar comun cu juristul. În plus, poliția studiază circumstanțele finanțării filmului Dark Horse. Potrivit Intercept Brasil, Bolsonaro i-a cerut bancherului Daniel Vorcaro să aloce pentru proiect 131 milioane de reali (25,8 milioane de dolari), dintre care a primit 60 de milioane de reali (11,8 milioane de dolari). Senatorul însuși neagă orice nereguli în producerea filmului.

La dezbaterile prezidențiale, Lula și-a îndemnat rivalul să ofere autorităților acces la conturile bancare și la convorbirile sale telefonice. Bolsonaro a răspuns că nu are nimic de ascuns și l-a acuzat pe Lula de ascunderea informațiilor financiare.

Pe 25 octombrie va avea loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Brazilia, în care s-au calificat Lula și Flavio Bolsonaro. Ultimele sondaje nu au identificat un favorit clar al cursei. Potrivit unui studiu Datafolha, publicat la 23 octombrie, Bolsonaro Jr. îl devansează pe Lula cu 1 p.p. — 47% față de 46%. În primul tur desfășurat la 4 octombrie, actualul șef al statului a pierdut în fața lui cu 2 p.p., obținând 47% din voturi.