Cererea Europei pentru IA ar putea declanșa un boom al energiei nucleare

Centrele de date reprezintă astăzi circa 1,5% din consumul mondial de energie — aproximativ 415 terawați-oră (TWh) pe an. Până în 2030, acest indicator, în principal din cauza necesităților crescânde de calcul ale IA, s-ar putea mai mult decât dubla și ar putea ajunge la 945 TWh, transmite euronews.com.

Doar în Europa, consumul de energie electrică al centrelor de date este estimat la circa 70 TWh și, potrivit prognozelor Comisiei Europene prezentate în raport, ar putea crește până la aproximativ 115 TWh până în 2030.

Totodată, potrivit estimărilor JP Morgan, până în 2030 cererea de energie electrică a centrelor de date europene va fi cu 89 TWh pe an mai mare decât în 2023, iar circa 45% din această creștere va reveni Peninsulei Iberice și țărilor din nordul Europei.

Potrivit companiei de cercetare Aegir Insights, capacitatea totală a proiectelor de centre de date deja anunțate în Europa a ajuns până la sfârșitul anului 2025 la 66,1 GW, în condițiile în care capacitatea operațională era de doar 10,8 GW.

UE intenționează să tripleze capacitățile centrelor de date până în 2035, pentru a-și consolida independența tehnologică și suveranitatea digitală și pentru a readuce blocul în cursa pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv a IA.

În această lună, Comisia Europeană a propus un sistem comun de evaluare pentru centrele de date, pentru a face mai transparentă raportarea privind consumul de apă și energie și pentru a stimula modele de operare mai sustenabile.

Energia nucleară traversează deja în Europa o perioadă de relansare, determinată de aspirația către suveranitate energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, iar dorința de a spori capacitățile IA impulsionează și mai mult investițiile.

În 2024, centralele nucleare au asigurat circa 23,35% din întreaga energie electrică produsă în UE; producția a crescut cu 4,8% față de 2023, marcând al doilea an consecutiv de creștere după o perioadă de declin.

Centrale nucleare funcționează în 12 dintre cele 27 de state membre ale UE, printre care Bulgaria, Franța, Cehia, Spania, Franța, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

Franța rămâne cel mai mare producător de energie nucleară din UE: acesteia îi revine jumătate din producția totală, țara producând 380 de terawați-oră în 2024.

La renașterea nucleară din Europa se alătură și giganții tehnologici, care urmăresc să asigure surse sigure de energie pentru infrastructura IA de mare amploare.

În septembrie, Google a încheiat un contract pe 22 de ani cu compania energetică finlandeză Fortum pentru achiziționarea a până la 50% din capacitatea centralei sale nucleare «Loviisa».

Amazon investește în compania X-energy, unul dintre principalii dezvoltatori americani de reactoare modulare de nouă generație, care intenționează să lanseze proiecte în Marea Britanie și în alte țări europene.

Deși energia nucleară tradițională, bazată pe fisiunea atomului, este inevitabil asociată cu problema deșeurilor radioactive, cresc activ și investițiile în prototipuri de centrale de fuziune termonucleară, care promit producția de energie nucleară curată.

Microsoft colaborează cu compania Helion Energy pentru a achiziționa energie electrică produsă în urma fuziunii termonucleare comerciale, în primul rând în țări cu industrie nucleară avansată, precum Franța și Finlanda.

JP Morgan nu vorbește pentru prima dată despre o posibilă nouă perioadă de înflorire a energiei nucleare pe fondul extinderii infrastructurii IA. În aprilie, compania a numit energia termonucleară, în prognoza sa energetică pentru 2026, drept unul dintre sectoarele care merită urmărite cu atenție, alături de energia nucleară tradițională.

Potrivit acestei prognoze, până în 2050 capacitatea nucleară totală la nivel mondial va crește cu 75% față de nivelul actual, datorită construcției de noi reactoare și prelungirii duratei de viață a centralelor deja existente.