Islanda are cele mai mari prețuri la alcool din Europa, în timp ce Italia are cele mai mici

În medie, 1,50 euro din fiecare 100 euro cheltuiți de gospodării pentru bunuri și servicii în UE sunt alocați băuturilor alcoolice, potrivit Eurostat. Ponderea cheltuielilor pentru alcool diferă considerabil între statele membre, transmite euronews.com.

Indicele nivelului prețurilor, care compară costul unui coș identic de băuturi alcoolice în întreaga Europă, este util pentru evaluarea diferențelor de preț. Valoarea medie în UE este considerată 100. Dacă un astfel de coș costă 100 euro la nivelul UE, indicele arată cât ar costa în fiecare țară.

Un indice peste 100 înseamnă că alcoolul este mai scump decât media UE, iar sub 100 mai ieftin.

Cel mai scump alcool – în țările nordice, Turcia și Irlanda

În 2024, Islanda este țara cu cele mai scumpe băuturi alcoolice dintre cele 36 de state europene (UE, candidați și state EFTA). Acolo, pentru băuturile care costă în medie 100 euro în UE, se plătesc 285 euro, adică cu 185% mai mult decât media UE.

Următoarele țări în top sunt Norvegia – 226 euro, Finlanda – 210 euro și Turcia – 203 euro, adică alcoolul costă de peste două ori mai mult decât media UE. Irlanda, cu 198 euro se apropie de acest nivel.

Primele trei țări cu cele mai ridicate prețuri la alcool se află în Europa de Nord. Alte două țări nordice depășesc de asemenea media UE: Suedia (146 euro) și Danemarca (125 euro).

Cel mai ieftin alcool – în Italia, Germania și Austria

Cele mai mici prețuri la alcool se înregistrează în Italia, Germania și Austria. Coșul de băuturi alcoolice, care costă 100 euro în UE, în Italia se ridică la doar 84 euro, adică cu 16% sub media UE.

În Germania costă 87 euro, iar în Austria – 90 euro. În Spania, același coș costă 91 euro. În general, în cele „patru mari” economii ale UE alcoolul este mai ieftin decât media UE. Doar Franța depășește media, cu un indice de 102 euro, adică cu 2% mai mult.

Veniturile nu sunt luate în calcul

Veniturile sau salariile nu sunt incluse în comparațiile de preț, astfel că indicele nu reflectă puterea de cumpărare a populației.

„Este important să diferențiem prețul alcoolului de accesibilitatea acestuia”, a spus profesorul Colin Angus de la Universitatea Sheffield. Într-o țară cu prețuri mici, dar cu venituri disponibile reduse, alcoolul poate rămâne inaccesibil. Invers, în țările cu prețuri ridicate, alcoolul poate fi accesibil populației cu venituri mari.

„Taxele sunt un factor cheie care explică diferențele de preț… Accizele mai mari asupra alcoolului sunt unul dintre principalii factori care duc la prețuri ridicate în mai multe țări europene, în special în Nordul Europei”, a adăugat Angus.

El a menționat că în țările nordice, precum statele scandinave, dar și Irlanda și Marea Britanie, taxele mai mari sunt de regulă un răspuns la consumul ridicat de alcool și la efectele sale nocive.

În 2020, ultimul an în care Marea Britanie a fost inclusă în comparație, indicele său era 139, comparativ cu media UE de 100.

„În majoritatea țărilor mediteraneene, nivelurile de consum și daunele asociate alcoolului sunt semnificativ mai scăzute, astfel încât nu există necesitatea unor accize mari pentru a descuraja consumul excesiv”, a adăugat Angus.

Dr. Jakob Mantei de la Universitatea Hamburg a subliniat că accizele mai mari pentru anumite tipuri de alcool sunt un factor esențial al diferențelor de preț.

De exemplu, în 2020, cinci țări din regiunea europeană a OMS cu cea mai mare pondere a taxelor în prețul retail al berii au fost Finlanda, Turcia, Norvegia, Estonia și Islanda, cu cote între 28% și 39%. Pentru băuturile tari, procentul poate depăși 50%. În țările cu fiscalitate scăzută, taxele reprezintă 10% sau mai puțin.

Creșterea taxelor generează venituri suplimentare pentru stat

„Datele arată că o parte semnificativă a prețului de vânzare este determinată de accize”, a spus Mantei pentru Euronews Business. El a mai explicat că majorarea taxelor nu urmărește doar reducerea consumului, ci și creșterea veniturilor bugetare.

Colin Angus a precizat că un alt factor important pentru stabilirea accizelor la vin este producția internă. Țările cu producție semnificativă de vin, de regulă nu îl taxează sau aplică accize foarte mici. În schimb, țările care nu produc vin îl taxează mai mult.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.