România redeschide minele pentru cupru, grafit și pământuri rare

Este vorba despre exploatarea grafitului, cuprului, magneziului și pământurilor rare — materiale necesare pentru producția de vehicule electrice, baterii, electronice, tehnică aviatică și industrie de apărare, informează libertatea.ro.

Comisia Europeană a inclus în lista proiectelor strategice trei proiecte românești: mina de grafit din Baia de Fier (județul Gorj), exploatarea magneziului din Budureasa (județul Bihor) și extracția de cupru de la Rovina (județul Hunedoara). Volumul total al investițiilor va depăși 615 milioane de euro.

Autoritățile UE încearcă să reducă dependența de aprovizionarea cu materii prime din China și alte țări din Asia. În acest scop, în 2024 a fost adoptată legea europeană Critical Raw Materials Act, care vizează dezvoltarea propriei exploatări și prelucrări a materialelor strategice.

Unul dintre proiectele cheie este reluarea exploatării grafitului în Baia de Fier. Mina a fost închisă acum aproximativ 20 de ani, însă acum se planifică redeschiderea acesteia cu sprijinul UE de aproape 200 de milioane de euro.

Grafitul este considerat un material critic pentru bateriile vehiculelor electrice și sistemele de stocare a energiei. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, cererea mondială pentru acesta va crește de peste patru ori până în 2040.

La Budureasa, autoritățile pregătesc lansarea exploatării magneziului — un metal folosit pe scară largă în industria auto, aviatică și electronică. În prezent, China controlează aproximativ 97% din piața mondială de prelucrare a magneziului, iar UE încearcă să reducă această dependență.

România se numără printre puținele țări europene care dispun de rezerve semnificative a 16 din cele 34 de materiale critice stabilite de Uniunea Europeană. Printre acestea se numără cuprul, grafitul, titanul, wolframul și elementele din pământurile rare.

În același timp, organizațiile ecologiste avertizează asupra posibilelor daune pentru mediu și comunitățile locale. Cele mai mari controverse le provoacă proiectul din Rovinari, unde exploatarea cuprului ar putea afecta zone naturale.