România pregătește construirea primelor parcuri eoliene maritime în Marea Neagră

Proiectele ar trebui să ajute țara să crească producția de energie electrică din surse regenerabile, pe fondul secetei și al reducerii producției hidrocentralelor.

Ministerul Energiei a pus în dezbatere regulile privind concesionarea zonelor în care este planificată construirea primelor parcuri eoliene offshore. În prima etapă sunt prevăzute proiecte cu o putere instalată totală de circa 3 000 MW, care urmează să fie realizate până în 2035. Este vorba despre o putere instalată de peste două ori mai mare decât cea a centralei de la Cernavodă, relatează stirileprotv.ro.

Potrivit Băncii Mondiale, potențialul eolian al Mării Negre este estimat la 76 GW — de peste 50 de ori mai mare decât puterea reactoarelor Centralei Nucleare de la Cernavodă. Valorificarea acestui potențial ar permite acoperirea consumului intern al României și exportul de energie electrică. Totodată, volumul efectiv al producției va depinde de investiții și de intensitatea vântului.

Până când turbinele offshore nu vor fi construite, energia eoliană terestră continuă să joace un rol important. Funcționarea parcurilor existente permite României să reducă importurile de energie electrică în perioadele de consum ridicat.

Putere suplimentară pentru sistemul energetic este asigurată de grupul energetic de rezervă de la Rovinari, repornit pentru majorarea producției.

Pe fundalul temperaturilor ridicate, nivelul Dunării continuă să scadă. Potrivit reprezentantului AFDJ Galați, Adrian Maizel, minime istorice ale debitului apei au fost înregistrate nu doar la Galați, ci și pe întregul sector românesc al fluviului. O situație similară se observă în Germania și Austria.

„Așa ceva nu s-a mai întâmplat până acum”, a menționat Maizel.

Mediul de afaceri avertizează asupra unor posibile consecințe economice. Potrivit reprezentantului Consiliului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Felix Căpraru, creșterea costului energiei electrice achiziționate ar putea fi de cel puțin 20–25%, ceea ce se va reflecta în cele din urmă în facturile consumatorilor.

Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în România a constituit 1 350 de metri cubi pe secundă — de circa trei ori mai puțin decât media multianuală pentru luna august. Până la sfârșitul săptămânii, indicatorul este așteptat să scadă până la 1 300 de metri cubi pe secundă.