Vânzările cu amănuntul din România au scăzut cu aproape 6% în șapte luni

Scăderea a cuprins toate categoriile principale — mărfurile nealimentare, produsele alimentare și combustibilii, ceea ce indică o slăbire semnificativă a cererii de consum, scrie logos-pres.md.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică al României (INS), în primele șapte luni ale anului, volumul comerțului cu amănuntul, fără comerțul cu autovehicule și motociclete, a scăzut cu 5,7% în serie brută și cu 5,8% după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, notează HotNews.ro.

Cel mai mult au scăzut vânzările de mărfuri nealimentare — cu 7,2%. Cifra de afaceri din comerțul cu produse alimentare, băuturi și produse din tutun s-a redus cu 4,4%, iar vânzările de combustibili auto — cu 4,5%.

Evoluția din iulie a fost și mai elocventă. Comparativ cu iulie 2025, vânzările cu amănuntul s-au redus cu 6,2% în serie brută și cu 6,1% după ajustarea în funcție de factorii calendaristici și sezonieri. Totodată, față de iunie, vânzările au crescut: cu 7% în serie brută și cu 0,8% după ajustare.

Cu alte cuvinte, creșterea din iulie în termeni lunari nu indică deocamdată o redresare deplină a cererii de consum. În comparație anuală, comerțul continuă să se situeze considerabil sub nivelul de anul trecut.

România se abate semnificativ de la dinamica UE

Slăbiciunea pieței de consum din România este deosebit de vizibilă pe fundalul evoluției la nivel european. Potrivit Eurostat, în iulie 2026 volumul comerțului cu amănuntul în UE a fost cu 1% mai mare decât cu un an înainte, iar în zona euro — cu 0,6% mai mare. În România, dimpotrivă, a fost înregistrată o scădere de 5,7%.

Astfel, problema nu se rezumă doar la sezonalitatea obișnuită a pieței de retail. Consumatorii români au redus semnificativ volumul cumpărăturilor în 2026, iar comerțul cu amănuntul a devenit unul dintre cele mai vizibile canale prin care slăbiciunea cererii de consum se transmite în economie.

Unul dintre factorii care pun presiune asupra cererii îl reprezintă măsurile de consolidare bugetară aplicate în România, inclusiv majorarea poverii fiscale. Pe fundalul inflației ridicate și al scăderii veniturilor reale, acestea limitează capacitatea gospodăriilor de a-și majora consumul.

Potrivit datelor BCR, citate de HotNews, indicele încrederii consumatorilor a scăzut în august la -32,6 puncte, față de -30,1 puncte în iulie. Gospodăriile și-au evaluat mai pesimist situația financiară și perspectivele economiei, reducând totodată disponibilitatea de a face achiziții importante.

Un factor suplimentar rămâne dinamica salariilor reale. Potrivit BCR, în iunie 2026 salariile reale au scăzut cu 6,3% în ritm anual. Rata șomajului în iulie era de 6,4%, notează publicația.

Pentru mediul de afaceri, aceasta înseamnă un context mai dificil pentru comerțul cu amănuntul: companiile se confruntă simultan cu slăbirea cererii și cu necesitatea de a adapta sortimentul, prețurile și volumele stocurilor la un comportament mai prudent al consumatorilor.

Ce înseamnă acest lucru pentru economia României

Consumul este în mod tradițional una dintre componentele importante ale activității economice, astfel că reducerea de durată a vânzărilor cu amănuntul pune presiune nu doar pe comerț, ci și pe producătorii de bunuri de larg consum, logistică și serviciile aferente acestora.

Totodată, datele din iulie oferă un semnal prudent pozitiv: după scăderea din iunie, volumul ajustat al vânzărilor a crescut cu 0,8% în termeni lunari. Cu toate acestea, deocamdată nu este suficient pentru a vorbi despre o inversare a tendinței, deoarece scăderea anuală rămâne de peste 6%, subliniază HotNews.

Exemplul României prezintă interes și pentru alte economii din regiune: încercarea de a reduce simultan deficitul bugetar și de a menține cererea internă creează un echilibru dificil pentru politica economică. Înăsprirea politicii fiscale poate îmbunătăți situația finanțelor publice, însă, prin intermediul veniturilor gospodăriilor și al prețurilor, poate intensifica presiunea asupra sectorului de consum.