Piesele populare din ultimii 50 de ani au devenit mai simple și mai depresive

Oamenii de știință de la Universitatea din Viena au realizat un studiu lingvistic amplu, confirmând opinia răspândită că muzica contemporană diferă radical de hiturile din trecut.

În lucrarea lor, publicată în revista științifică Scientific Reports (Nature), specialiștii au analizat topurile muzicale din ultimele cinci decenii și au ajuns la concluzia că versurile pieselor au devenit semnificativ mai simple ca structură, mai scurte ca volum, dar mult mai încărcate de vocabular asociat cu anxietatea, furia și depresia.

Subiectul studiului cercetătorilor austrieci a fost reprezentat de versurile a peste 20.000 de cântece în limba engleză, intrate în top 100 Billboard (SUA) în perioada 1973–2023. Pentru evaluarea compozițiilor au fost folosite metode de procesare a limbajului natural după trei criterii:

• culoarea emoțională;

• complexitatea textului;

• prezența cuvintelor-indicator de stres.

Analiza a evidențiat următoarele tipare:

Creșterea negativității

Din anii ’70, în versuri a crescut semnificativ numărul cuvintelor cu conotație negativă. Cele mai frecvente cuvinte „de stres” includ:

cry (a plânge), hurt (durere/răni), hate (ură), lonely (singuratic), kill (a ucide).

Simplificarea structurii

Lirica a devenit mai simplă și repetitivă, ceea ce corelează cu rezultatele altor cercetări privind scăderea diversității lexicale în cultura pop.

Legătura cu societatea

Potrivit autorilor, muzica reflectă starea emoțională generală a societății. Creșterea negativității în cântece coincide cu sporirea nivelului de anxietate și depresie în societate, precum și cu predominanța știrilor negative în mass-media.

Conform doctorului Mauricio Martins, autor principal al studiului, simplificarea versurilor poate fi consecința schimbărilor cognitive și culturale, precum scăderea capacității de concentrare a publicului și modificarea obiceiurilor de ascultare datorită platformelor de streaming, unde se preferă melodii ușoare și captivante.

Ca exemplu al schimbării stării de spirit, cercetătorii menționează contrastul între hiturile optimiste ale anilor ’70–’80, precum Walking On Sunshine de Katrina and the Waves, și piesele populare din ultimele decenii, cum ar fi Back to Black de Amy Winehouse sau Hurt (în contextul cover-urilor moderne și al stilisticii actuale).

S-a observat abaterea de la tendința generală în perioade de evenimente stresante majore, cum ar fi atacurile de la 11 septembrie 2001 și pandemia COVID-19. În aceste perioade, popularitatea temporară a cântecelor cu versuri mai pozitive și complexe a crescut.

Cercetătorii leagă acest fenomen de mecanismul de protecție psihologică. În momentele crizelor acute, publicul folosește muzica ca formă de evadare pentru reglarea stării emoționale, preferând conținutul optimist.

De asemenea, s-a observat că din 2016 există o creștere ușoară a popularității cântecelor cu lirică mai complexă, însă tendința generală spre „întunecare” rămâne predominantă.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.