Politico a numit Franța „noul bolnav al Europei”

A doua cea mai mare economie a Uniunii Europene s-a trezit într-un cerc vicios de crize bugetare și sociale, care se amplifică reciproc, scrie Politico.

«Franța se află în pragul unei crize financiare. Trebuie să transmitem un semnal piețelor», a declarat publicației fostul prim-ministru al republicii (5 septembrie — 13 decembrie 2024) Michel Barnier.

«Omul bolnav al Europei» (sick man of Europe) este o expresie jurnalistică prin care este denumită o țară europeană care traversează un declin economic îndelungat sau se confruntă cu probleme politice grave. Din punct de vedere istoric, aceasta este asociată cu Imperiul Otoman, a cărui slăbire în secolul al XIX-lea a fost însoțită de pierderea unor teritorii și a influenței. Ulterior, metafora a început să fie aplicată și altor state europene.

În 1999, revista The Economist a numit Germania «omul bolnav al Europei», aceasta având probleme cu creșterea economică și șomajul după reunificare. În 2025, Financial Times scria despre riscul revenirii Germaniei la statutul de «om bolnav al Europei»: șeful grupului de asigurări Allianz, Oliver Bäte, avertiza asupra stagnării economiei și a presiunii tot mai mari asupra sistemului de asigurări sociale.

Investitorii vând obligațiuni de stat franceze sau cer randamente mai mari din cauza incapacității autorităților de a reduce semnificativ deficitul bugetar și datoria publică, care a ajuns la 3,5 trilioane de euro, scrie Politico. Presiuni suplimentare asupra economiei sunt exercitate de creșterea slabă și de problemele sistemului de pensii. Randamentul obligațiunilor franceze pe zece ani a ajuns la 5,14% pe 22 octombrie — cel mai ridicat nivel din 2002. Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane, care reflectă evaluarea de către investitori a riscurilor suplimentare, a constituit 169 de puncte de bază până la sfârșitul săptămânii.

Franța a devenit una dintre principalele victime ale creșterii costului împrumuturilor, notează The Wall Street Journal. Potrivit prognozei Fondului Monetar Internațional, datoria publică netă a țării va depăși 111% din PIB în 2026. În același timp, deficitul bugetar este de circa 5% din PIB, iar creșterea nominală a economiei este estimată la cel mult 3%.

După cum explică editorialistul WSJ James Mackintosh, Franța se confruntă cu trei probleme: posibilitățile de majorare a impozitelor sunt practic epuizate, populația nu susține reducerea cheltuielilor, iar povara datoriei continuă să crească. Situația este agravată de necesitatea refinanțării datoriilor vechi, contractate în perioada ratelor scăzute, la un cost mai mare.

Guvernul prim-ministrului Sébastien Lecornu a propus un buget pentru 2027, care prevede economii de 43 de miliarde de euro. Totuși, posibilitățile de reducere suplimentară a cheltuielilor sunt limitate din cauza nemulțumirii cetățenilor, notează Politico.

Fostul prim-ministru al Italiei Mario Monti, care a condus guvernul în timpul crizei datoriilor din 2011, a avertizat că situația din Franța s-ar putea înrăutăți foarte rapid. În opinia sa, societatea franceză nu conștientizează încă suficient riscul unei crize financiare, care s-ar putea extinde și asupra altor țări europene. Totodată, oficialii, deputații și diplomații chestionați de Politico nu se așteaptă la repetarea scenariului grec, în care statul s-a dovedit incapabil să-și îndeplinească obligațiile financiare. Ei consideră mai probabilă desfășurarea evenimentelor după modelul crizei datoriilor din Italia din 2011.

Potrivit Ministerului de Interne al Franței, pe 24 octombrie, 410 mii de persoane au participat la demonstrații în întreaga țară, inclusiv 110 mii la Paris. Sindicatul CGT a estimat numărul participanților la aproape 800 de mii. Cu o săptămână mai devreme, potrivit Ministerului de Interne, la acțiuni au participat 550 de mii de persoane. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a comunicat că, în general, marșurile s-au desfășurat fără incidente, în pofida unor cazuri izolate de devastări și jafuri. În total, au fost reținute circa o mie de persoane. Confruntări cu poliția au avut loc, în special, la Paris, Strasbourg, Nisa și Bordeaux.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat anterior că l-a avertizat pe liderul francez Emmanuel Macron despre amenințarea «distrugerii» Franței din cauza politicii migraționale. El a îndemnat autoritățile franceze să închidă granițele și să preia controlul asupra situației.

Macron însuși a declarat, în timpul unui discurs adresat națiunii, că vocile protestatarilor trebuie auzite. Totodată, el a condamnat devastările și atacurile asupra polițiștilor, subliniind că cei vinovați de violențe vor fi trași la răspundere.