Aproape 50 de milioane de europeni nu au posibilitatea să-și încălzească locuințele în mod corespunzător

Comisarul european pentru energie Dan Jørgensen a anunțat acest lucru. Deși UE nu se așteaptă la un deficit de petrol sau gaze, principala amenințare rămâne șocul economic, din cauza căruia serviciile comunale de bază pot deveni inaccesibile din punct de vedere financiar, scrie euronews.com

Tensiunile geopolitice — în special războiul Rusiei împotriva Ucrainei și instabilitatea din Orientul Mijlociu — au făcut ca depozitele de gaze din UE să fie umplute doar în proporție de 75% (anul trecut acest indicator era de 83%). În perioada 2021-2023, 62% dintre companii s-au confruntat cu dificultăți operaționale din cauza volatilității prețurilor la energie, iar 80% dintre întreprinderile din UE — cu restricții în lanțurile de aprovizionare sau cu necesitatea reorganizării.

În pofida acestor provocări, reuniunea miniștrilor țărilor UE s-a încheiat fără rezultat: părțile nu au reușit să ajungă la un acord privind măsurile de protecție a consumatorilor. Miniștrii au avut opinii divergente cu privire la propunerea Comisiei Europene de a majora taxele pe gaze pentru a stimula tranziția către energia „verde”: 13 țări, inclusiv Germania și Italia, au cerut retragerea acestei inițiative pentru a proteja cetățenii cu venituri mici.

Interdicția privind importurile de GNL rusesc este în continuare programată pentru ianuarie 2027, iar unele țări, precum Italia, examinează posibilitatea introducerii propriilor plafoane de preț. Pe fondul volatilității pieței, Consiliul UE a amânat adoptarea unor măsuri suplimentare, sperând să găsească un compromis până în decembrie 2026.

Obstacole în calea energiei ieftine: Rusia și Orientul Mijlociu

Situația de pe piețele energetice europene devine tot mai tensionată: prețurile la gaze au depășit recent 97 de euro pe megawatt-oră — cel mai ridicat nivel din 2022.

Anterior, Rusia reprezenta aproximativ 45% din importurile de gaze ale UE. Totuși, după începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, acest indicator a scăzut la circa 12% în 2025, ceea ce a obligat țările europene să majoreze achizițiile de la alți furnizori, precum Norvegia, SUA și Algeria. Expirarea acordului privind tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, la 31 decembrie 2024, a dus la închiderea rutei prin care, în 2024, au fost transportate aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze rusești.

Uniunea Europeană a fost nevoită să înlocuiască o parte semnificativă a gazului rusesc ieftin transportat prin conducte cu gaze naturale lichefiate (GNL) mai scumpe. Drept urmare, prețurile au devenit dependente de concurența internațională și de tensiunile geopolitice. În plus, Europa concurează pentru livrări cu marii importatori asiatici: creșterea cererii sau perturbările logistice globale pot provoca o creștere bruscă a prețurilor pe piața europeană.

Conflictul din Orientul Mijlociu agravează situația. Aproape 20% din volumul mondial al livrărilor de GNL trece prin Strâmtoarea Ormuz, însă, după începutul acțiunilor militare, au apărut perturbări ale navigației, ceea ce a dus la reducerea exporturilor din țări precum Qatar și Emiratele Arabe Unite. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în perioada martie-iunie 2026, volumul livrărilor de GNL din aceste state s-a redus cu aproximativ 35 de miliarde de metri cubi comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Potrivit organizației Gas Infrastructure Europe, la 26 octombrie 2026, depozitele de gaze din UE erau umplute doar în proporție de aproximativ 75%, existând totodată diferențe semnificative între țări. Rezervele Germaniei reprezentau circa 62% din capacitate, cele ale Țărilor de Jos aproximativ 65%, în timp ce în Italia indicatorul depășea 90%. Țările cu un nivel mai redus al rezervelor ar putea fi nevoite să cumpere suplimentar gaze în timpul iernii, când cererea pentru încălzire și prețurile ating de obicei nivelul maxim.

Ce măsuri examinează UE?

La reuniunea din 29 octombrie, miniștrii energiei din țările UE au discutat două obiective: reducerea cheltuielilor pentru electricitate prin modificarea tarifelor de utilizare a rețelelor electrice și pregătirea pentru eventuale întreruperi ale livrărilor de gaze. Potrivit Comisiei Europene, sistemul de gaze al UE este pregătit pentru iarnă, în pofida scăderii nivelului rezervelor din depozite, deși frigul poate genera o presiune suplimentară asupra sistemului de aprovizionare.

Una dintre temele-cheie a fost propunerea Comisiei Europene, prezentată la 17 iulie 2026, care vizează reducerea facturilor la electricitate prin schimbarea modului de plată a serviciilor rețelelor electrice. Aceste plăți acoperă cheltuielile pentru construcția, exploatarea și întreținerea liniilor de transport al energiei electrice și a altor infrastructuri; ele reprezintă aproximativ un sfert din factura medie la electricitate pentru gospodăriile din UE.

Propunerea urmărește să facă costurile de utilizare a rețelelor mai transparente și mai eficiente din punct de vedere economic. Aceasta îi încurajează pe operatori să utilizeze mai rațional infrastructura existentă — de exemplu, cu ajutorul contoarelor „inteligente”, al sistemelor digitale și al unei gestionări îmbunătățite — în loc să se bazeze exclusiv pe construcții noi costisitoare. În plus, aceasta ar putea stimula gospodăriile și întreprinderile să consume energie electrică în perioadele cu sarcină redusă. Astfel, încărcarea unui automobil electric pe timp de noapte, și nu în orele de vârf ale cererii de seară, ar permite reducerea tarifelor de rețea și diminuarea presiunii asupra sistemului energetic.

De asemenea, se propune stabilirea unei accize la energia electrică la un nivel care să nu depășească taxa pe gazul natural, pentru a încuraja consumatorii să treacă la încălzirea electrică și la alte tehnologii similare. Totuși, miniștrii și-au exprimat îngrijorarea că astfel de reguli ar putea oferi UE un control excesiv asupra deciziilor care sunt luate în prezent la nivel național și au cerut mai multă flexibilitate, ținând cont de specificul fiecărei țări.

Miniștrii au discutat, de asemenea, pregătirea pentru eventuale întreruperi ale livrărilor de gaze în iarna 2026-2027, subliniind importanța diversificării surselor de aprovizionare, reducerii dependenței de combustibilii fosili și investițiilor în dezvoltarea propriilor surse de energie ecologică.

În plus, a fost remarcată necesitatea unei coordonări mai strânse în cadrul UE, a schimbului de informații și a manifestării solidarității — în special cu Ucraina și Moldova.

Un element important al pregătirii pentru iarnă rămân rezervele de gaze din depozite. De regulă, între 1 octombrie și 1 decembrie, țările UE trebuie să își umple depozitele în proporție de 90%, deși normele în vigoare permit o anumită flexibilitate în cazul unor condiții dificile de piață.

Consiliul UE a subliniat, de asemenea, necesitatea consolidării rezilienței pe termen lung a infrastructurii energetice, inclusiv ținând cont de riscurile asociate schimbărilor climatice.

Dificultăți posibile

În Uniunea Europeană, prețul energiei electrice depinde direct de costul gazului. Acest lucru este legat de principiul european de stabilire a prețurilor (Merit-Order): energia este furnizată în rețea de la cele mai ieftine surse (SER) către cele mai scumpe (combustibili fosili). Deoarece producția de energie verde nu acoperă încă întreaga cerere, prețul final de piață pentru întreaga piață este stabilit de ultima centrală pusă în funcțiune — de regulă, una pe gaze. În consecință, fluctuațiile cotațiilor gazelor afectează buzunarele consumatorilor, chiar dacă cea mai mare parte a electricității era produsă în acel moment de parcuri eoliene sau solare ieftine.

În opinia lui Noah Gordon, expert principal la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), UE a avansat în separarea acestor piețe, dar nu dispune încă de capacități suficiente de stocare a energiei (centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj și baterii industriale). Prin urmare, în orele de vârf, Europa depinde în continuare în mod critic de gaze.

Situația este agravată de infrastructura slabă: din cauza lipsei interconexiunilor între țări, energia curată și ieftină nu ajunge adesea în regiunile deficitare. Acest lucru mărește decalajul de prețuri în interiorul UE. În plus, țările au mixuri energetice diferite: dacă în Spania gazul stabilește prețul electricității doar câteva ore pe zi datorită abundenței de soare și vânt, în Italia acesta domină. Germania și Țările de Jos ocupă o poziție intermediară. În consecință, un ipotetic plafon al prețului gazului ar ajuta Italia, dar aproape că nu ar schimba situația în alte state.

Două căi de depășire a crizei: Subvenții contra reformelor structurale

Europa este împărțită între măsurile rapide de sprijin și obiectivele pe termen lung:

• Ajutor pe termen scurt: Reducerea taxelor, voucherele și subvențiile de stat pentru afaceri au efect imediat. Potrivit calculelor Comisiei Europene, numai în acest an țările UE au cheltuit pentru un astfel de sprijin 17,9 miliarde de euro, iar dacă programele vor fi prelungite până la sfârșitul anului, suma va crește la 38,6 miliarde de euro. Matteo Prina, șeful unui grup de cercetare la Eurac Research, menționează că acest ajutor salvează categoriile vulnerabile ale populației, dar epuizează puternic bugetele de stat. Pentru a rămâne sustenabile, astfel de programe trebuie să fie strict temporare și flexibile.
• Strategia pe termen lung: După 2022, UE a diversificat rapid livrările, a accelerat dezvoltarea SER și a sistemelor de stocare. Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), în 2025 sursele regenerabile asigurau deja aproximativ jumătate din întreaga producție de energie electrică din UE.

Totuși, Matteo Prina avertizează: punerea în funcțiune a unor noi capacități verzi reduce imediat prețurile angro la bursă, însă facturile finale ale gospodăriilor nu vor scădea prea curând. Acestea vor continua să fie influențate de tarifele de rețea, taxe și condițiile contractelor pe termen lung cu furnizorii.

Experții Serviciului de Cercetare al Parlamentului European avertizează: preocuparea excesivă pentru reducerea artificială a prețurilor prin subvenții este periculoasă. Aceasta elimină stimulentele pentru investiții în energia verde și lasă UE lipsită de apărare în fața viitoarelor șocuri de preț. Singura cale corectă către securitatea aprovizionării este combinarea ajutorului țintit pe termen scurt cu accelerarea pe scară largă a reformelor (dezvoltarea rețelelor, a sistemelor de stocare și a eficienței energetice), pentru ca consumatorul final să poată beneficia direct de producția curată.