Relocarea Veneției ar putea deveni inevitabilă din cauza creșterii nivelului mării

Un nou studiu publicat în revista Scientific Reports evaluează strategiile existente și potențiale de adaptare pentru acest oraș italian, ținând cont de prognozele privind creșterea nivelului mării din cel de-al șaselea raport de evaluare al grupului interguvernamental de experți al ONU pentru Schimbările Climatice (IPCC), transmite euronews.com.

Veneția, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, situată în Laguna Venețiană, suferă tot mai des de inundații în ultimele 150 de ani. Vara trecută, furtuni puternice au traversat regiunea, supraîncărcând sistemele de drenaj și transformând străzile în torenți.

În 2019, cea mai puternică inundație a dus la moartea a două persoane și a provocat pagube de sute de milioane de euro, inclusiv la atracția turistică – Bazilica Sfântul Marcu. În 2023, pentru protejarea lăcașului de cult vechi de 900 de ani, care încă este afectat de maree, au fost prezentate bariere de sticlă și un plan de restaurare în valoare de 3,3 milioane de euro.

Oamenii de știință au identificat acum trei posibile strategii de adaptare pentru Veneția, avertizând că „acțiunile rapide sunt vitale“. Autorul studiului consideră că Veneția întruchipează problemele cu care se vor confrunta multe zone joase de coastă în următorii sute de ani din cauza creșterii nivelului mării, inclusiv Maldivele și Olanda.

Va trebui mutată Veneția?

Autorii prevăd că la o creștere a nivelului mării de peste 0,5 metri – ceea ce s-ar putea întâmpla până în 2100, chiar și în scenariul cu emisii scăzute – ar putea fi necesare diguri estimate între 500 milioane și 4,5 miliarde de euro.

Acestea sunt terasamente inginerești, de obicei din pământ, nisip sau piatră, construite de-a lungul coastelor maritime sau râurilor și care servesc drept barieră împotriva inundațiilor posibile.

Blocarea lagunei cu un „mega-baraj“ (o structură lată și consolidată) ar putea fi, de asemenea, o opțiune la o creștere a nivelului mării de peste 0,5 metri și ar putea proteja orașul chiar și la o creștere a nivelului mării de până la 10 metri. Totuși, costul inițial al unui astfel de proiect ar putea depăși 30 miliarde de euro.

Ca măsură extremă, se menționează în studiu, ar putea fi necesară mutarea orașului în sine, a locuitorilor săi și a monumentelor istorice, dacă nivelul mării va crește cu peste 4,5 metri – ceea ce este prognozat după anul 2300 – cu un cost de până la 100 miliarde de euro.

Autorii avertizează că realizarea unor construcții de amploare, precum bariere permanente, poate dura între 30 și 50 de ani, astfel că planificarea din timp este extrem de importantă.

„Nu există o strategie optimă pentru Veneția“

„Analiza noastră arată că pentru Veneția nu există o strategie optimă“, spune profesorul Robert Nicholls de la Centrul pentru Cercetarea Schimbărilor Climatice Tyndall al Universității din East Anglia.

„Orice abordare aleasă trebuie să ia în considerare mulți factori, inclusiv bunăstarea și siguranța locuitorilor Veneției, prosperitatea economică, viitorul ecosistemelor lagunei, conservarea patrimoniului, precum și tradițiile și cultura regiunii“.

Nicholls subliniază că toate zonele joase locuite de pe coastă trebuie să conștientizeze provocarea creșterii pe termen lung a nivelului mării și „să înceapă deja să reflecteze asupra consecințelor adaptării“.

„Având în vedere valoarea culturală imensă a Veneției, aceste estimări ale costurilor sunt clar incomplete, iar nicio măsură de adaptare nu va putea păstra pe termen lung Veneția așa cum o vedem astăzi“, adaugă el.

De ce crește nivelul mării în Veneția

Veneția este deja expusă riscului în timpul mareelor foarte înalte din cauza poziției sale într-o lagună costieră joasă.

Potrivit Muzeelor Greenwich, vânturile sezoniere de sirocco pot provoca „valuri de furtună“, împingând apa prin Marea Adriatică în lagună și apoi către oraș. Când mareele înalte coincid cu astfel de valuri de furtună, inundațiile pot fi extrem de grave.

Încălzirea globală accelerează, de asemenea, creșterea nivelului mării la nivel mondial din cauza topirii simultane a ghețarilor și a dilatării termice a apei marine pe măsură ce se încălzește.

Situația este agravată de faptul că solul de sub Veneția se scufundă cu aproximativ 1 mm pe an din cauza mișcărilor naturale ale scoarței terestre. Această tendință a fost amplificată și de activitatea umană, în special prin pomparea apei subterane din lagună. Acum acest lucru este interzis.