Parlamentul Ungariei a votat demiterea președintelui din funcție

Luni seara, Parlamentul Ungariei a adoptat cu 139 de voturi „pentru” și 6 „împotrivă” modificările la Legea Fundamentală, prezentate de Peter Magyar acum trei săptămâni, transmite eurointegration.com.ua cu referire la telex.hu.

Fracțiunile partidului „Fidesz” al lui Viktor Orban și Partidului Popular Creștin-Democrat au boicotat ședința și votul de luni, iar Gergely Gulyás, șeful fracțiunii „Fidesz”, și-a dat demisia în semn de protest. Fracțiunea partidului de extremă dreapta „Patria Noastră” a votat „împotrivă” în timpul votului.

Dacă președintele Sulyok va semna modificările, a doua zi după intrarea lor în vigoare, mandatul său, precum și cel al celor patru judecători ai Curții Constituționale, vor înceta. În plus, modificările constituționale introduc o limită de mandat parlamentar de 12 ani. Astfel, cei care au fost parlamentari mai mult timp nu vor putea candida la următoarele alegeri.

Peter Magyar a promis încă din campania electorală că va demite oficialii de rang înalt pe care îi numea „marionetele lui Orban”, iar în primul său discurs ca prim-ministru a cerut și demisia președintelui Ungariei. În opinia sa, acest lucru era necesar deoarece Sulyok nu reprezintă unitatea națiunii, ci, ca o marionetă, a slujit guvernului lui Orban și nu a susținut public probleme sociale importante.

Sulyok nu a demisionat până la termenul stabilit, 31 mai, și a trecut la contraatac. În ultimele săptămâni, pe mai multe platforme, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorările constituționale. El a cerut ajutor Curții Constituționale, precum și organului consultativ al Consiliului Europei – Comisia de la Veneția. De asemenea, a protestat împotriva modificărilor planificate în declarații oficiale și interviuri.

Dacă Sulyok nu va semna modificările constituționale, el poate aplica două tipuri de veto. Primul este politic, adică documentul se întoarce în Parlament, care îl poate aproba fără impedimente a doua oară, iar în aceste condiții președintele este obligat să semneze. Al doilea veto este constituțional, adică decizia Parlamentului este trimisă Curții Constituționale. Totuși, președintele poate recurge la acest pas doar dacă, în opinia sa, regulile procedurale pentru modificarea Legii Fundamentale ridică îngrijorări.

Dacă Sulyok va trimite totuși modificările la Curtea Constituțională, invocând încălcarea normelor procedurale, și dacă totul a fost făcut conform regulilor, Curtea Constituțională ar trebui teoretic să finalizeze rapid examinarea, iar legea va reveni pentru semnare la Sulyok.

Dacă Sulyok nu va reacționa în termenul legal stabilit, adică în cinci zile, la modificările constituționale, Magyar și aliații săi vor iniția împotriva sa o procedură de demitere, similară cu procedura de impeachment a președinților americani. Această procedură este prevăzută în Legea Fundamentală din 2012, dar nu a fost aplicată niciodată până acum.