Aproximativ 13% dintre pensionarii din UE continuă să muncească

Datorită acestui fapt, multor persoane în vârstă le este dificil să își mențină nivelul de trai după pensionare. În UE, aproape unul din șase pensionari se află în grupul de risc al sărăciei, transmite euronews.com.

Mulți pensionari continuă să muncească și după ce au început să primească pensia. Motivele lor sunt diferite. Principalul motiv este plăcerea de a munci și dorința de a rămâne productivi (36,3%), însă și necesitatea financiară (28,6%) reprezintă un stimul important.

În ce țări oamenii continuă cel mai frecvent să muncească după ce primesc pensia de vârstă? Și în ce state europene necesitatea financiară este principalul factor?

În 2023, conform celor mai recente date disponibile în 2026, 12,9% dintre locuitorii UE au continuat să muncească timp de șase luni după ce au început să primească prima pensie de vârstă.

Acest procent variază foarte mult între țările Europei: de la 1,7% în România până la 54,9% în Estonia, conform datelor Eurostat.

Peste 40% continuă să muncească și în Letonia (44,2%), Lituania (43,7%) și Suedia (41,7%). Alte două state nord-europene urmează acest grup de lideri, iar Cipru (29,7%) se situează între ele: Norvegia (37,7%) și Finlanda (28,5%).

Pe lângă România (1,7%), valori foarte scăzute se înregistrează în Grecia (4,2%), Spania (4,5%) și Croația (5%).

„Grecia a avut anterior o poziție extrem de rigidă față de pensionarii care muncesc. Dar sub impactul crizei, reducerilor de pensii și reformei sistemului de pensii, această poziție s-a atenuat”, a declarat profesorul Platon Tinios de la Universitatea din Pireu.

Potrivit acestuia, o schimbare serioasă a politicii în 2022 a dus la o creștere bruscă a numărului pensionarilor angajați înregistrați oficial. Totuși, această creștere nu este reflectată în statistici, deoarece a avut loc după a doua jumătate a anului 2023.

În unele țări, principalul motiv pentru a continua să muncești este tocmai necesitatea financiară. Dintre cei care au rămas pe piața muncii, procentul celor care invocă acest motiv variază de la 9,4% în Suedia până la 68,5% în Cipru.

„Desigur, acolo unde oamenii spun că muncesc din necesitate financiară, înseamnă că consideră veniturile lor din pensie insuficiente”, a spus doctorul Olga Radjevska de la Universitatea Stradin din Riga.

„Procentul ridicat al acestor răspunsuri indică faptul că sistemul de pensii din țările respective este ineficient și nu poate asigura un venit suficient”.

În România (54,3%) și Bulgaria (53,6%), mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că continuă să muncească din necesitate financiară. Acest indicator este de asemenea peste o treime în Croația (48,2%), Letonia (47,9%), Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).

Dintre cele patru cele mai mari economii ale UE, cel mai scăzut procent îl are Spania – 19,6%. Italia (29,7%) depășește ușor media UE.

La coada listei, după Suedia (9,4%), urmează Norvegia (9,8%). În Cehia și Luxemburg procentul pensionarilor care continuă să muncească din necesitate financiară rămâne sub 15%.

Câți pensionari muncesc din necesitate

Dacă se combină procentul pensionarilor care muncesc după pensionare cu procentul celor care invocă necesitatea financiară ca principal motiv, se obține procentul total al pensionarilor care continuă să muncească tocmai din motive financiare.

În medie, în UE acesta este de 3,7%, iar în Europa variază de la 0,9% în România până la 21,2% în Letonia.

În Cipru (20,3%) acest indicator depășește de asemenea o cincime, iar în Estonia (17,3%) și Lituania este tot în două cifre.

„În țările baltice, principalul factor este necesitatea financiară de a continua să muncești, deoarece pensiile în aceste țări sunt mult mai mici decât media europeană”, a remarcat Radjevska.

„Atâta timp cât oamenii pot munci, ei continuă să o facă doar pentru a câștiga un nivel de trai decent”.

În Bulgaria (8,9%), Ungaria (7,7%) și Slovacia (7,5%) cel puțin 7,5% dintre toți pensionarii continuă să muncească din necesitate financiară.

Dintre economiile mari, cel mai mare procent îl are Germania – 4,5%, în timp ce Franța (3,7%) corespunde mediei UE.

În Spania doar 1% dintre pensionari muncesc din necesitate financiară – cel mai scăzut procent. În Italia (2,8%) procentul este de asemenea sub media UE.

Pensionarii sunt mai sănătoși și mai educați decât înainte

Profesorul Kene Henkens de la Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI) a remarcat că în țările cu pensii mici oamenii continuă mai des să muncească. Dar creșterea ocupării după pensionare se observă și în țările cu pensii bune. Există mai multe motive importante pentru aceasta.

„Pensionarii de astăzi sunt mai sănătoși și mai bine educați decât înainte și, ca urmare, păstrează o legătură mai puternică cu piața muncii”, a spus el.

„Din datele Eurostat se vede că majoritatea pensionarilor angajați muncesc pentru plăcere și integrare socială”.

Norme în schimbare

El a subliniat că această tendință este întărită de schimbarea percepțiilor asupra muncii după pensionare în cadrul companiilor.

„În Olanda, de exemplu, vedem clar că angajatorii sunt tot mai pozitivi față de angajarea persoanelor peste vârsta de pensionare. Acest lucru este legat atât de schimbările demografice, cât și de lipsa prelungită de forță de muncă. Pensionarii sunt considerați un rezervor suplimentar de forță de muncă”, a adăugat el.

Mulți ar vrea să muncească, dar nu găsesc loc de muncă

Henkens a avertizat că în multe țări mai sărace pensionarii poate că ar vrea să muncească, dar nu pot găsi un loc de muncă. El a subliniat că de aceea statisticile iau în calcul doar pe cei care deja muncesc. Numărul pensionarilor care sunt forțați să rămână fără muncă poate varia de asemenea foarte mult de la o țară la alta.

Tinios a remarcat și el că posibilitatea pensionarilor de a continua să muncească este un element important al strategiei de îmbătrânire activă, adăugând flexibilitate în tranziția de la ocuparea completă la pensionarea completă. Aceasta permite societății să beneficieze de competențele cetățenilor în vârstă și, în același timp, ajută la acoperirea deficitului de personal pe piața muncii cauzat de factori demografici.

Necesitatea financiară – un concept relativ

Profesorul Lauri Leppik de la Universitatea din Tallinn a remarcat că „necesitatea financiară” este un concept relativ, care nu este neapărat legat de mărimea absolută a pensiei de stat.

El a subliniat că, deși motivele economice – necesitatea financiară sau dorința de a suplimenta pensia de stat cu venituri – sunt factori importanți ai fenomenului pensionarilor care muncesc, legătura dintre suficiența pensiilor și ocuparea în vârstă de pensionare nu este atât de directă și este mult mai nuanțată.