Unsprezece țări ale UE au cerut să se pună capăt dreptului de veto în politica externă

Un grup de 11 țări ale Uniunii Europene solicită să fie lăsate în urmă cazurile de „veto obstrucționist”, care, în opinia lor, au paralizat în ultimii ani politica externă a UE, relatează Euronews.

„Cultura consensului în Uniune este o sursă importantă a legitimității sale. De aceea, vom continua să tindem spre consens oriunde acest lucru este posibil”, se arată într-o scrisoare adresată Înaltei Reprezentante pentru politică externă, Kaja Kallas. Documentul a ajuns în posesia Euronews. — „Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că această cultură a consensului contribuie la acțiuni comune și nu le împiedică — altfel vom avea legitimitate, dar nu vom avea forță”.

Potrivit regulilor UE, chestiunile de politică externă se supun strict principiului unanimității, ceea ce înseamnă că o singură țară poate bloca în orice moment subiectul aflat în discuție și poate lega mâinile celorlalte 26 de state.

Această schemă a fost utilizată în repetate rânduri, în special pe parcursul celor 16 ani de aflare la putere a premierului Ungariei, Viktor Orbán. El a provocat în mod regulat dispute și indignare, folosind dreptul de veto sau amenințând că îl va utiliza.

La începutul acestui an, el a provocat o criză fără precedent, când, din cauza disputei cu Kievul privind conducta petrolieră „Drujba”, a blocat un credit de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit personal de liderii UE.

Calea de urmat

Pe baza lecțiilor învățate din „epoca Orbán”, semnatarii formulează cinci principii care, în opinia lor, ar trebui să îmbunătățească politica externă a UE:
- să respecte principiile cooperării de bună-credință și ale solidarității reciproce;
- să folosească mai des abținerea constructivă în locul dreptului de veto;
- să se abțină de la corelarea deciziilor de politică externă cu chestiuni secundare;
- să studieze posibilitățile prevăzute de tratatele UE de trecere de la unanimitate la majoritatea calificată;
- să ofere „motive vitale justificate” pentru blocarea unei astfel de tranziții.
„Baza juridică pentru toate cele cinci principii există deja. Depinde doar de noi dacă vom începe să le punem în aplicare și, astfel, să ne îmbunătățim politica externă”, se arată în scrisoarea celor unsprezece.

Posibilitatea de a trece de la unanimitate la majoritatea calificată este menționată în documentele fundamentale ale UE. Această idee este discutată de mult timp la Bruxelles, iar ea a trecut în prim-plan după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Tranziția poate fi realizată treptat și în chestiuni separate, nu deodată în toate domeniile politicii externe.

Susținătorii consideră că acest lucru va accelera procesul de luare a deciziilor și va permite evitarea veto-urilor nejustificate, în timp ce oponenții sunt convinși că un astfel de pas va submina legitimitatea democratică.

Țările mici ale UE consideră dreptul de veto un instrument util de ultimă instanță pentru protejarea pozițiilor și intereselor lor împotriva presiunii statelor mai mari.

Totodată, observatorii remarcă faptul că europenii pot ajunge într-un cerc vicios: pentru a trece la votul cu majoritate calificată, această modificare va trebui mai întâi aprobată conform regulilor actuale, adică în unanimitate — ceea ce înseamnă că oponenții unei astfel de reforme o vor bloca fără echivoc.

Mișcarea pentru reformarea politicii externe a UE a prins avânt după plecarea lui Orbán — iar diplomații celor 11 țări lasă să se înțeleagă că fereastra de oportunitate se poate închide dacă Marine Le Pen, cunoscută pentru euroscepticismul său, va câștiga alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.