Au fost numite râurile din Europa cele mai poluate cu plastic

Încă aproximativ 6% rămân în interiorul sistemelor fluviale, pe maluri sau în sedimentele de pe fundul apelor. La aceste concluzii au ajuns cercetătorii de la Universitatea și Centrul de Cercetare Wageningen (WUR) din Țările de Jos, împreună cu colegi internaționali, după ce au studiat peste 8 600 de bazine hidrografice din Europa, transmite news.am

Articolul despre cercetare a fost publicat în revista Environmental Science & Technology.

Potrivit modelului cercetătorilor, în 2015 — an utilizat drept bază pentru calcule — în mediul înconjurător din Europa au ajuns circa 3,55 milioane de tone de plastic. Aproximativ 20 de mii de tone au ajuns la gurile de vărsare ale râurilor. Rezultatele obținute arată că râurile transportă spre mare o proporție semnificativ mai mică din poluarea cu plastic decât estimau modelele anterioare.

Plasticul poate rămâne pe uscat, poate fi reținut în vegetația de coastă, pe malurile râurilor, în spatele barajelor sau se poate acumula în sedimentele de pe fundul apelor. Pentru a evalua mai exact amploarea poluării, oamenii de știință au elaborat un model care ia în calcul nu doar cantitatea de plastic transportată de râuri în mare, ci și volumele de deșeuri care rămân pe uscat și în interiorul sistemelor fluviale. Cercetătorii au analizat separat microplasticele cu dimensiuni mai mici de 5 mm și fragmentele de plastic mai mari.

Potrivit noului clasament în funcție de volumul total de plastic reținut de sistemele fluviale, Rinul ocupă locul al treilea în Europa. Pe poziții superioare se situează râul Kurbagalî-Dere din Turcia și Vistula din Polonia. Totodată, Rinul ocupă primul loc printre râurile studiate după cantitatea de microplastic reținută.

O parte semnificativă a poluării nu revine doar marilor artere acvatice. Din cele 8 671 de sisteme fluviale studiate, doar 141 reprezentau 80% din volumul total de microplastic, iar 239 de sisteme — aceeași pondere a deșeurilor de plastic mai mari.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că bazinele hidrografice mici aflate în apropierea coastelor pot conține cantități relativ mari de plastic, în special dacă sursele de poluare sunt situate în apropierea gurilor de vărsare.

„Râurile nu sunt doar magistrale prin care plasticul este transportat spre mare. Este timpul să ne concentrăm atenția asupra plasticului care rămâne în sistemele fluviale”, a declarat autoarea principală a studiului, Miranda Stibora.

În opinia oamenilor de știință, noul model va ajuta la identificarea mai exactă a teritoriilor unde măsurile de prevenire a poluării și de eliminare a deșeurilor de plastic pot avea cel mai mare efect.

Totodată, cercetătorii menționează limitele calculelor: modelul se bazează pe date din 2015 și, deocamdată, nu ia în considerare acumularea plasticului pe parcursul mai multor ani, precum și influența inundațiilor și a mișcărilor mareice.