FMI: Nivelul datoriei publice al principalelor puteri mondiale, în frunte cu SUA, s-a transformat într-un risc sistemic

Datoria publică globală crește mai rapid ca niciodată în istoria modernă, și nu doar țările care cheltuiesc în mod tradițional mult o măresc, transmite euronews.com.

„Deși numărul țărilor cu datorii peste 100% se va reduce treptat în următorii cinci ani, ponderea lor în PIB-ul mondial, potrivit prognozelor, va crește”, se arată în raport.

Aceasta înseamnă că datoria publică totală (sau globală) va depăși 100% din PIB-ul mondial până în 2029, notează FMI. Într-un asemenea scenariu, datoria va atinge un nivel maxim din 1948.

Potrivit calculelor FMI, traiectoria de creștere a datoriei publice va fi mai mare decât se estima înainte de pandemie. Acest lucru, potrivit specialiștilor, arată incapacitatea guvernelor de a stabiliza datoria, în ciuda redresării creșterii mondiale.

În SUA creșterea datoriei publice este cea mai accentuată

Dintre cele mai mari economii dezvoltate, SUA arată cea mai rapidă creștere a raportului datorie/PIB. Astfel, între 2023 și 2030, datoria publică brută va crește de la 119,8% din PIB la 143,4%, se arată în raport.

FMI notează că SUA vor depăși pentru prima dată în acest secol Italia și Grecia, considerate de mult timp țări cu cele mai mari datorii dintre economiile dezvoltate.

Datoria Italiei rămâne una dintre cele mai mari din lume: aproximativ 137% din PIB, dar FMI se așteaptă ca în 2030 să rămână la același nivel. Grecia, unde acum datoria este de 146,7%, va reuși să o reducă la 130,2%.

Pentru comparație: în Franța acest indicator este de 116,5%; în Spania - 100,4%; în Germania - 64,4%.

Țările de Jos, Suedia și Danemarca sunt „elevii exemplari” cu un nivel sub 60%. Drept urmare, continentul rămâne împărțit între țările nordice, care respectă disciplina bugetară, și cele sudice, care o tratează mai lejer.

Pentru SUA tendința este clar ascendentă, ceea ce FMI leagă de un deficit persistent ridicat și de creșterea plăților dobânzilor. Experții subliniază necesitatea unei reforme bugetare, deoarece datoria Washingtonului este comparabilă cu cea a celor mai „îndatorate” economii europene.

Având în vedere că Canada, China, Franța, Italia, Japonia și Marea Britanie se numără printre „elevii slabi” cu un nivel al datoriei de peste 100% din PIB, criza sustenabilității datoriei s-a mutat din lumea țărilor în curs de dezvoltare direct în G20 – în statele pe care se bazează sistemul financiar internațional.

Experți: Epoca împrumuturilor „ieftine” fără consecințe s-a încheiat

După mulți ani de dobânzi aproape nule, guvernele s-au obișnuit să se împrumute, dar FMI avertizează că această epocă s-a terminat. Ratele mai ridicate fac serviciul datoriei publice mai costisitor și limitează cheltuielile pentru prioritățile cheie.

În mai multe țări dezvoltate, cheltuielile pentru serviciul datoriei – adică suma totală a plăților pentru obligațiile de împrumut – depășesc deja bugetele de apărare.

Fiecare punct procentual suplimentar al costului mediu al împrumuturilor înseamnă zeci de miliarde de euro care pleacă din programele sociale către plata dobânzilor.

Chiar și Germania, considerată mult timp un model de prudență bugetară, își schimbă cursul. Berlinul a ajustat „frâna datoriei” consacrată în constituție pentru a permite mai multe împrumuturi pentru infrastructură și apărare.

Populația îmbătrânită pune presiune pe bugete

În spatele acestor cifre se ascunde și presiunea demografică, pe care FMI o descrie ca fiind următoarea problemă structurală pentru finanțele publice.

Îmbătrânirea populației în țările dezvoltate crește brusc cheltuielile pentru pensii și sănătate, amplificând presiunea asupra bugetelor.

În SUA, coeficientul de dependență al persoanelor vârstnice va crește, potrivit prognozelor, până în 2050 la aproximativ 40%. În Uniunea Europeană, acesta va depăși 55%. Cu cât mai puțini lucrători susțin un număr tot mai mare de pensionari, cu atât este mai mare riscul creșterii datoriei, deoarece guvernele se împrumută pentru a menține stabilitatea socială.

Combinația dintre creșterea datoriei, îmbătrânirea populației și majorarea costurilor împrumuturilor nu mai este o problemă locală. După cum notează FMI, este un risc sistemic global, capabil să sporească vulnerabilitățile piețelor financiare din întreaga lume.

Pierderea încrederii investitorilor într-o economie mare se poate reflecta pe piețele obligațiunilor, monedelor și băncilor din întreaga lume. De aceea, FMI îndeamnă guvernele să introducă cadre bugetare credibile pe termen mediu pentru a stabiliza datoria și a restabili rezervele.

Totuși, o astfel de disciplină devine din ce în ce mai toxică din punct de vedere politic. Populiștii din Europa și America de Nord, atât de stânga, cât și de dreapta, promit taxe mai mici, pensii mai mari și creșterea cheltuielilor.

Cu alte cuvinte, analiștii FMI subliniază că epoca împrumuturilor nesfârșite s-a încheiat, economiile nu mai pot conta pe fondurile bugetare ca înainte. Atitudinea actuală relaxată față de datorie ar putea complica serios capacitatea guvernelor de a face față șocurilor și crizelor economice viitoare.