FMI avertizează împotriva relaxării suplimentare a regulilor bugetare în zona euro

«O relaxare suplimentară a regulilor bugetare riscă să submineze încrederea în acest sistem și să plaseze datoria pe o traiectorie și mai abruptă», se arată în evaluarea anuală a economiei zonei euro, transmite euronews.com.

În UE este deja în vigoare procedura privind deficitul excesiv, cu un prag de 1,5 % din PIB, care permite luarea în calcul a cheltuielilor suplimentare pentru apărare, însă țările cele mai afectate de criza energetică solicită o nouă relaxare a regulilor bugetare. Pe fondul războiului în desfășurare din Orientul Mijlociu, importatorii europeni care depind în mod critic de livrările de petrol și gaze sunt afectați în mod deosebit.

Ultimele prognoze economice arată că criza începe să afecteze economia. Inflația crește, creșterea PIB-ului încetinește, iar Banca Centrală Europeană a anunțat majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu încă 0,25 % — probabil nu pentru ultima dată în acest an.

„O succesiune de șocuri a obligat guvernele să adopte măsuri bugetare pentru protejarea consumatorilor și a companiilor, iar acest lucru a creat, din păcate, așteptarea că, la orice nouă lovitură, statul va oferi din nou sprijin”, a declarat directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, la o conferință de presă.

„Avertizăm de mult timp că trăim într-o lume mai vulnerabilă la șocuri. Trebuie să pornim de la ideea că noi perturbări sunt inevitabile și să gestionăm cu mare prudență resursele publice limitate, înțelegând că aceasta este departe de a fi ultima dată când vor fi necesare”.

Țările cu datorii mari solicită concesii

În fruntea susținătorilor relaxării regulilor se află prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sfârșitul lunii mai, Meloni a solicitat flexibilitate suplimentară pentru combaterea crizei energetice.

Ca răspuns, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că relaxările sunt posibile doar în cadrul sistemului existent, permițând doar redistribuirea a 0,3 puncte procentuale din cele 1,5 % deja prevăzute pentru apărare în favoarea sectorului energetic.

Georgieva a declarat că FMI «contează foarte mult pe disciplină în utilizarea acestei flexibilități, în special din partea țărilor cu niveluri ridicate ale deficitului».

FMI a salutat recentele măsuri ale Comisiei Europene și a explicat ce anume trebuie să facă țările cu un nivel ridicat al datoriei, precum Italia.

„Ajustarea bugetară structurală pe termen mediu rămâne o necesitate necondiționată”, se arată în declarația publicată, care îndeamnă guvernele țărilor din zona euro să reducă deficitele și, în cazul existenței unui excedent, să îl majoreze.

Cu excepția Germaniei, FMI recomandă țărilor din zona euro «să îmbunătățească soldul primar structural cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB în perioada 2025-2031 — adică cu încă 1,3 puncte peste scenariul de bază, în principal în țările cu un nivel ridicat al datoriei».

Cu alte cuvinte, fondul insistă asupra consolidării bugetare structurale în țările zonei euro și cere statelor cu o povară ridicată a datoriei eforturi suplimentare față de cele deja planificate.

„Ajustarea bugetară va necesita o strategie cuprinzătoare și convingătoare, care să combine redistribuirea cheltuielilor în favoarea domeniilor prioritare, sporirea eficienței cheltuielilor și măsuri structurale, precum reformarea sistemului de obligații sociale, precum și reforme care să stimuleze creșterea și, în consecință, veniturile bugetare”, se arată în declarație.