Tinerii din UE locuiesc tot mai mult timp cu părinții din cauza creșterii prețurilor la locuințe

Potrivit datelor Eurostat, anul trecut tinerii din UE au părăsit locuința părinților, în medie, la vârsta de 26,2 ani. Această valoare este ușor mai mică decât în 2023, când media era de 26,3 ani, transmite euronews.com.

Cel mai mult timp rămân să locuiască cu părinții tinerii din sudul și estul Europei, lider fiind Croația, unde tinerii locuiesc cu părinții până la 31 de ani. Urmează Slovacia – 30,9 ani, Grecia – 30,7 ani, Italia – 30,1 ani și Spania – 30 ani.

În schimb, în Finlanda (21,4 ani), Danemarca (21,7 ani) și Suedia (21,9 ani), tinerii părăsesc mai devreme locuința părinților.

Peste 80% dintre tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani din Croația, Slovacia, Italia, Spania, Polonia, Grecia și Irlanda trăiesc cu părinții, contribuie la bugetul familial sau beneficiază de acesta.

Mulți amână mutarea din cauza creșterii costurilor locuințelor, fenomen numit de mulți „criza chiriilor”.

„Criza locuințelor afectează cele mai fundamentale aspecte ale societății și poate pune în pericol democrația. Este necesar să construim o structură europeană bazată pe principiul subsidiarității”, a declarat Thomas Kattnig, co-raportor al Planului European pentru Locuințe Accesibile, la sesiunea plenară de săptămâna trecută. În discuții a participat și comisarul european pentru energie și construcții Dan Jorgensen.

Planul include propunerea de a garanta oficial dreptul la locuințe accesibile în legislația primară a UE și recomandarea ca Comisia Europeană să dezvolte măsuri pentru implementarea acestui drept.

În toate țările UE, tinerii locuiesc mai frecvent decât populația generală în gospodării supraaglomerate.

În 2024, peste un sfert dintre tinerii din UE trăiau în gospodării supraaglomerate, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în 2023.

Cele mai mici șanse de a locui în astfel de condiții le au tinerii din Cipru (4,1%), în timp ce în România acest procent a fost cel mai ridicat – 58,3%.

Situația este îngrijorătoare și în Letonia și Bulgaria, unde peste 50% dintre tineri locuiesc în gospodării supraaglomerate, precum și în Lituania, Italia, Slovacia, Polonia, Croația și Grecia, unde acest tip de locuință afectează peste o treime dintre tineri.

Tinerii între 15 și 19 ani sunt cel mai afectată grupă de vârstă în ceea ce privește supraaglomerarea locuințelor.

În 2024, aproape 10% dintre tinerii din UE trăiau în familii care alocau 40% sau mai mult din venit pentru locuință.

Cele mai mici cheltuieli pentru locuință s-au înregistrat în Croația (2,1%), Cipru (2,8%) și Slovenia (3,0%), în timp ce Grecia (30,3%) și Danemarca (28,9%) au avut cele mai ridicate.

Este logic ca povara cheltuielilor să fie mai mare pentru cei care suportă principalul cost. În unele țări unde tinerii părăsesc mai devreme locuința părinților, precum Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Germania și Finlanda, aceștia cheltuiesc mai mult pentru locuință.

În schimb, în țările unde tinerii pleacă mai târziu, precum Cipru, Croația și Italia, nivelul cheltuielilor pentru locuință este mai redus.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.