AIE: Cererea mondială de petrol va scădea pentru prima dată de la pandemia de COVID-19

Aceasta ar fi prima reducere anuală a consumului de petrol din 2020, când pandemia de COVID-19 a afectat puternic aviația și industria.

Asemenea comparație atenuează într-o oarecare măsură amploarea prăbușirii actuale, deoarece în vârful pandemiei cererea a scăzut cu aproximativ 8 milioane de barili pe zi, dar în același timp arată cât de puternic a lovit închiderea Strâmtorii Ormuz economia mondială, transmite euronews.com.

Scăderea este „extrem de inegală atât în funcție de tipurile de produse petroliere, cât și de regiuni”, a menționat agenția în raportul său lunar.

Anterior, AIE a asociat cele mai mari pierderi cu economiile asiatice dependente de import și cu materiile prime pentru petrochimie, cum ar fi nafta și gazul petrolier lichefiat, ale căror lanțuri de aprovizionare trec prin Strâmtoarea Ormuz.

La momentul redactării materialului, cel mai apropiat contract futures pentru petrolul Brent, etalonul internațional, se tranzacționa în jur de 76 de dolari pe baril, cu aproximativ 6% mai mult decât înainte ca SUA și Israelul să lovească Iranul la sfârșitul lunii februarie, dar semnificativ sub maximele din martie de aproape 120 de dolari, în contextul escaladării conflictului.

Etalonul american WTI era mai ieftin, în jur de 72 de dolari pe baril.

Oferta a crescut brusc luna trecută, deși de la o bază extrem de scăzută.

În iunie, producția mondială a crescut cu 4,1 milioane de barili pe zi, până la 98,8 milioane, deoarece redeschiderea parțială a Strâmtorii Ormuz a permis țărilor din Golful Persic să repornească sondele conservate, însă producția rămâne în continuare cu 9,4 milioane de barili pe zi sub nivelul prebelic.

Exporturile de petrol din țările Golfului Persic, inclusiv transporturile redirecționate ocolind strâmtoarea, au crescut cu 6,5 milioane de barili pe zi, până la 16,1 milioane. Până la începutul ostilităților de la sfârșitul lunii februarie, regiunea livra în medie 24 de milioane de barili pe zi.

Rezervele mondiale de petrol au crescut pentru prima dată de când loviturile SUA și Israel asupra Iranului au declanșat conflictul, întrerupând luni de reduceri record, însă stocurile în cele mai bogate țări au continuat să scadă, deoarece cumpărătorii evită importurile.

Previziunile AIE se bazează pe o presupunere care deja pare să se destrame, că regimul de încetare a focului va fi menținut, iar Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă treptat pentru navigație.

Pe baza acestei ipoteze, oferta mondială va scădea anul acesta cu 3,7 milioane de barili pe zi, iar producția va rămâne în urma cererii cu 860.000 de barili pe zi, iar anul viitor va crește cu 7,5 milioane, ceea ce va readuce piața la un excedent.

O producție mai mare în alte regiuni și o cerere mai slabă comparativ cu așteptările prebelice ar putea totuși să restabilească excedentul până la sfârșitul anului, permițând țărilor să-și refacă rezervele epuizate, a menționat AIE.

Săptămâna aceasta a avut loc a doua și mult mai gravă încălcare a armistițiului încheiat luna trecută.

După ce forțele iraniene au atacat luni și marți trei nave comerciale, Comandamentul Central al SUA a lovit peste 80 de ținte pe teritoriul Iranului, inclusiv sisteme antiaeriene, radare de coastă și peste 60 de bărci ale Gărzilor Revoluționare Islamice, iar Washingtonul a anulat licența care permitea exportul petrolului iranian.

Iranul a lansat drone și rachete asupra Bahrainului și Kuweitului, fără a provoca daune semnificative, iar președintele SUA, Donald Trump, a declarat după aceea că armistițiul s-a încheiat.

Teheranul susține că singura cale sigură prin Strâmtoarea Ormuz este ruta pe care o stabilește el însuși: potrivit companiei Kpler, specializată în transporturi maritime, miercuri au trecut prin strâmtoare doar 13 petroliere, față de media de 33 de nave pe zi săptămâna trecută.