theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
19 Noiembrie 2026, 23:26
609
Copiază linkul
Link copiat

AIE: Criza din jurul Strâmtorii Ormuz, cel mai mare șoc din istoria energeticii

Conflictul din Orientul Mijlociu a generat cea mai amplă amenințare la adresa securității energetice globale din întreaga perioadă de observații.

AIE: Criza din jurul Strâmtorii Ormuz, cel mai mare șoc din istoria energeticii.
AIE: Criza din jurul Strâmtorii Ormuz, cel mai mare șoc din istoria energeticii.

La această concluzie au ajuns analiștii Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) în raportul anual emblematic World Energy Outlook 2026. Potrivit estimărilor experților, piețele mondiale nu se mai pot baza pe mecanismele anterioare de protecție, iar principala povară a crizei este transferată tot mai mult asupra consumatorilor finali prin majorarea prețurilor, relatează euronews.com.

Amploarea șocului a eclipsat crizele din anii 1970

Escaladarea a început în februarie 2026, după atacurile SUA și Israelului asupra Iranului. Ca răspuns, Teheranul a blocat de facto navigația prin Strâmtoarea Ormuz și a început atacurile asupra petrolierelor. Înainte de începerea ostilităților, prin această arteră maritimă trecea circa o cincime din toate livrările mondiale de petrol (aproximativ 20 de milioane de barili pe zi).

În pofida tentativelor SUA de a organiza escorta militară a navelor, rutele de export din țările Golfului Persic rămân grav afectate. Potrivit AIE, până în noiembrie, piața mondială a primit cu 2,8 miliarde de barili de petrol și 60 de miliarde de metri cubi de gaze mai puțin.

«Criza din jurul Strâmtorii Ormuz a creat cea mai mare amenințare la adresa securității energetice din istorie, eclipsând ca amploare șocurile petroliere din anii 1970», a scris directorul executiv al AIE, Fatih Birol, în prefața raportului.

De ce consumatorii suportă impactul

În primele luni ale conflictului, piața a reușit să țină sub control creșterea bruscă a cotațiilor datorită rezervelor acumulate și coordonării dintre țările membre ale AIE. Totuși, spre sfârșitul anului situația s-a înrăutățit:

  • Epuizarea rezervelor-tampon. Dacă în iulie Fatih Birol menționa existența unor «factori de atenuare», până în noiembrie aceste rezerve s-au epuizat practic.
  • Limita posibilităților statelor. Guvernele au intervenit pentru a proteja gospodăriile: țările producătoare au majorat extracția și au utilizat conducte ocolitoare, iar China a redus achizițiile pe piața liberă. Cu toate acestea, consumatorii s-au confruntat oricum cu prețuri ridicate și cu deficit local de combustibil.
  • Urmări de durată. Agenția subliniază că șocul va lăsa inevitabil consecințe structurale profunde în economia mondială, așa cum s-a întâmplat după șocurile energetice precedente.

Trei scenarii de bază și ultimatumul climatic la COP31

Publicarea raportului a coincis cu desfășurarea summitului climatic al ONU COP31 la Antalya, în Turcia. Liderii mondiali s-au aflat sub presiunea dură a opiniei publice și a oamenilor de știință, după un an de valuri extreme de căldură și incendii de pădure în Europa, precum și de inundații devastatoare în Nepal.

În prognoza sa, AIE examinează în mod tradițional trei traiectorii de bază ale dezvoltării energetice:

  1. Scenariul politicilor actuale (CPS). Cea mai conservatoare prognoză, care ia în calcul doar legile și măsurile deja adoptate.
  2. Scenariul politicilor declarate (STEPS). O variantă intermediară, bazată pe promisiunile oficiale ale guvernelor, chiar dacă acestea nu au fost încă consacrate prin lege.
  3. Scenariul emisiilor nete zero (NZE). Un plan ambițios pentru atingerea neutralității carbonului până în 2050.

Climatologul Bill Hare, fondatorul centrului analitic Climate Analytics, a îndemnat guvernele, într-un comentariu pentru agenția AFP, să aleagă tocmai cea de-a treia cale, cea mai hotărâtă. 

«Dacă nu ne urcăm în trenul către atingerea emisiilor nete zero, descris de AIE, atunci vom condamna lumea la o încălzire ireversibilă și permanentă de 2,5 °C și mai mult», a avertizat expertul.

Noua realitate: Ce se va întâmpla dacă criza se va prelungi

Din cauza incertitudinii ridicate, analiștii AIE au inclus în raport două scenarii suplimentare de analiză (Additional Response Case și Low Hormuz Case), care modelează o instabilitate prelungită în Orientul Mijlociu. Potrivit acestor calcule, dorința țărilor de a se proteja de șocurile legate de importuri va duce la construirea accelerată a conductelor ocolitoare, la creșterea explozivă a energiei regenerabile, la revenirea interesului pentru centralele nucleare și la electrificarea pe scară largă a transportului.

Rezumând, Fatih Birol a menționat că, deși economia mondială și sectorul energetic au demonstrat o reziliență ridicată, prelungirea conflictului face ca transformarea să fie ireversibilă. Potrivit șefului AIE, el nu mai vede «nicio cale convingătoare pentru ca lumea energetică să revină la starea în care se afla înainte».

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?