Fenomenul La Niña s-a încheiat, după ce a durat trei luni

La Niña a apărut în ianuarie, cu câteva luni mai târziu decât se estimase, și s-a dovedit a fi slabă, a anunțat Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), transmite euronews.com.

În prezent, Pământul se află într-o fază neutră a ciclului oscilației sudice El Niño, care este, de regulă, cea mai favorabilă dintre cele trei stări ce influențează formarea uraganelor, secetelor, inundațiilor și a temperaturilor globale.

Ce înseamnă sfârșitul La Niña pentru vremea din acest an

Potrivit prognozelor NOAA, această fază neutră va dura până la jumătatea anului 2025, dacă nu chiar până la sfârșitul acestuia. Acest lucru îngreunează realizarea prognozelor meteo pe termen lung, deoarece unul dintre principalii factori climatici globali nu se înclină nici spre răcire, nici spre încălzire.

La Niña presupune o creștere neregulată a apelor deosebit de reci în partea centrală ecuatorială a Oceanului Pacific, ceea ce modifică tiparele meteo la nivel mondial.

De regulă, fenomenul aduce mai mulți uragane în Oceanul Atlantic în timpul verii, însă anul acesta nu se așteaptă o astfel de activitate sporită.

În Statele Unite, La Niña provoacă în mod obișnuit vreme mai uscată în sud și vest, dar mai umedă în unele părți ale Indoneziei, nordului Australiei și sudului Africii. Studiile au arătat că La Niña generează, de obicei, costuri mai mari decât El Niño și condițiile neutre. Anul trecut, această fază a fost asociată cu secetă, criză alimentară și valuri mortale de căldură în unele regiuni ale lumii.

Cum influențează La Niña vremea în Europa

Efectele La Niña sunt cel mai vizibile în Europa pe timpul iernii, printr-un fenomen cunoscut sub numele de „teleconexiune” – evenimente meteo de mare amploare din alte părți ale lumii care interacționează cu condițiile locale.

Monitorizarea are loc în două regiuni ale Pacificului – centrală și estică – iar influențele asupra vremii europene diferă în funcție de unde apar anomaliile termice.

„Dacă cea mai pronunțată anomalie de răcire se produce în estul Pacificului, atunci în nordul Atlanticului și vestul Europei sunt, de obicei, furtuni mai slabe sau sisteme de presiune joasă mai puțin active, ceea ce duce la vreme mai uscată și, uneori, mai rece”, a explicat pentru Euronews Green meteorologul Lars Lowinski de la Weather & Radar.

„În schimb, o anomalie rece în centrul Pacificului tinde să creeze un tipar asemănător fazei pozitive a Oscilației Nord-Atlantice (NAO), cu un curent jet mai puternic și activitate furtunoasă sporită în Atlanticul de Nord și vestul Europei – ceea ce duce la o vreme mai blândă, umedă și vântoasă”.

Totuși, Lowinski a subliniat că acest model este doar teoretic, iar clima europeană poate fi influențată și de alți factori, cum ar fi NAO, vânturile din stratosferă de lângă Ecuator sau convecția tropicală din Oceanul Indian.

Chiar și așa, cum faza neutră va persista până în vara anului 2025, este puțin probabil ca în acest an să existe tendințe climatice foarte puternice într-o direcție sau alta.

Cu toate acestea, potrivit Agenției meteorologice britanice Met Office, anul 2025 va intra, cel mai probabil, în topul celor mai călduroși ani din istorie. Iar cum luna martie a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Europa, vara aceasta ar putea aduce valuri intense de căldură și incendii de vegetație.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.