Cancelarul Germaniei a convocat un „summit al oțelului” în legătură cu posibile pierderi de miliarde

Cancelarul federal Friedrich Merz (CDU) organizează joi, 13 noiembrie, la Cancelarie, un summit dedicat industriei siderurgice, transmite euronews.com.

Potrivit estimărilor Institutului German de Economie (IW), de industria oțelului depind aproximativ 605.000 de locuri de muncă.

În prezent, sectorul se confruntă cu o criză. Prețurile ridicate la energie și pierderea oportunităților de export din cauza oțelului străin ieftin exercită o presiune puternică asupra pieței.

Peste jumătate de milion de persoane din Germania sunt legate de această ramură industrială, fie ca furnizori, fie ca clienți.

Studiu: 50 de miliarde de euro pierdere de valoare adăugată

În Germania, în primul rând, prețurile ridicate la energie duc la creșterea costurilor de producție a oțelului. Producerea acestuia necesită temperaturi foarte înalte și, prin urmare, un consum mare de energie.

Ca urmare, oțelul german își pierde competitivitatea în raport cu cel importat.

În cel mai rău caz, Germania ar putea să-și piardă statutul de centru industrial, ceea ce ar duce la migrația populației. Acest lucru este menționat într-un studiu realizat de Universitatea din Mannheim, la comanda Fundației Hans Böckler. Una dintre concluzii este că politicienii trebuie să prevină un astfel de scenariu.

Relocarea producției în străinătate ar duce la pierderi economice de ordinul miliardelor. Cel puțin 30.000 de angajați și-ar putea pierde locurile de muncă, se arată într-un studiu. Fără o industrie siderurgică națională, economia germană riscă o pierdere anuală de până la 50 de miliarde de euro.

Potrivit autorilor studiului, sectoare precum construcția de mașini, electrotehnica, prelucrarea metalelor și industria auto vor fi obligate, în caz de criză, să plătească mult mai mult pentru oțelul importat. Economiștii consideră că, pe termen lung, pentru a acoperi fiabil cererea, Germania trebuie să producă cel puțin 40 de milioane de tone anual.

Tarifele SUA și subvențiile chineze

În timp ce economia germană stagnează, China investește subvenții record în industria siderurgică. Drept urmare, țara produce cea mai mare cantitate de oțel din Asia și îl poate vinde la prețuri avantajoase pe piețele externe.

Statele Unite au răspuns prin taxe vamale ridicate. După introducerea politicii tarifare de către Donald Trump, importul de oțel a fost supus unor taxe suplimentare semnificative. SUA au impus tarife de 500% asupra oțelului european, ceea ce creează dificultăți pentru exporturile germane.

Deși Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător de oțel din lume, aceasta deține doar aproximativ 14% din producția globală, potrivit raportului anual al Eurofer, asociația europeană a industriei oțelului.

Asia domină, concentrând aproape trei sferturi din producția mondială de oțel brut.

Germania este cel mai mare producător de oțel din UE.

Totuși, producția de oțel în Uniunea Europeană este în scădere. Conform unui studiu al Eurofer, în 2024 în Europa s-au produs 130 de milioane de tone de oțel brut, comparativ cu 170 de milioane de tone în 2010.

Pentru Germania, anul 2024 a fost slab în ceea ce privește producția de oțel. În plus, cel mai mare producător german, Thyssenkrupp, a anunțat planuri de reducere a 11.000 de locuri de muncă în 2025.

UE vrea să dubleze tarifele la oțel

Cererea este în scădere de mai mulți ani din cauza unei situații economice slabe persistente. Pe lângă prețurile ridicate la energie, care se reflectă în costurile de producție, o problemă tot mai mare o reprezintă importurile ieftine din Asia.

Concurența ar putea deveni și mai acerbă dacă China va exporta mai mult oțel ieftin către UE din cauza tarifelor mai mari impuse de SUA, avertizează experții din industrie.

Verificările efectuate de Comisia Europeană au arătat că importurile din China ajung pe piața UE la prețuri sub costurile de producție. Acest lucru se aplică, de exemplu, oțelului acoperit cu staniu sau cu strat organic. Pentru aceste categorii de produse sunt în vigoare taxe antidumping majorate.

UE consideră concurența din partea Chinei ca fiind neloială. Criticii cer o aplicare mai amplă a tarifelor antidumping, astfel încât importurile din această țară să nu mai poată reduce artificial prețurile.

La începutul lunii octombrie, Bruxelles-ul a propus prelungirea tarifelor asupra oțelului. În viitor, în UE se va putea importa fără taxe doar jumătate din volumul anterior. De asemenea, se prevede introducerea unei suprataxe de 50%. Însă această propunere trebuie încă aprobată de Parlamentul European și de statele membre ale UE.

Prețul energiei electrice pentru industrie – o posibilă soluție?

Industria siderurgică suferă de multă vreme din cauza problemelor geopolitice și economice. Pe lângă tarifele impuse de SUA, principala preocupare o reprezintă importurile de oțel ieftin din China către UE, deoarece acestea sunt supuse acelorași taxe ridicate în Statele Unite.

„Este extrem de important ca măsurile de protecție revizuite ale UE pentru oțel să fie fiabile și eficiente, pentru a contracara imediat și decisiv creșterea cotei importurilor de oțel pe piața UE”, a declarat președintele asociației industriale europene Eurofer, Henrik Adam.

Berlinul nu poate schimba singur situația geopolitică. Totuși, unul dintre instrumentele posibile ar putea fi reglementarea prețului energiei electrice.

Sindicatul IG Metall cere introducerea, începând cu 1 ianuarie 2026, a unui preț fix pentru energie electrică destinată industriei – de cinci cenți pe kilowatt-oră, așa cum s-a anunțat în acordul de coaliție. Luni, 3 noiembrie, ministra Economiei și Energiei, Katherina Reiche, a declarat că un tarif special pentru industrie va fi introdus în 2026, dar nu a precizat care va fi nivelul acestuia.

Federația Germană a Industriei Siderurgice speră, de asemenea, la prețuri competitive la energie electrică. Reprezentanții sindicatelor și ai companiilor au participat la summitul dedicat problemelor industriei, organizat de autoritățile germane.

Institutul IW a calculat că tarifele industriale la energie ar putea permite companiilor germane să economisească până la 1,5 miliarde de euro anual. Totuși, dacă măsura va fi valabilă doar trei ani, așa cum este planificat în prezent, economiștii estimează că efectul va fi relativ limitat.

Cercetătorii de la Mannheim, în studiul menționat anterior, au cerut creșterea investițiilor în uzine de oțel mai prietenoase cu mediul. Trecerea la noile tehnologii presupune costuri mari, dar reducerea emisiilor de CO₂ în industrie devine tot mai urgentă. În domeniul producției de oțel primar ecologic, există un deficit semnificativ de investiții. Cererea viitoare, estimată la circa 20 de milioane de tone anual, este acoperită de capacități planificate de doar opt milioane de tone.

„Oprirea producției de oțel în Germania ar pune în pericol întreaga industrie – cu consecințe grave pentru economie, societate și stabilitatea politică a țării”, a declarat al doilea președinte al IG Metall, Jürgen Kerner, într-un interviu acordat Agenției Germane de Presă (DPA).

„Guvernul federal și guvernele landurilor trebuie să facă tot ce le stă în putere pentru a asigura viitorul industriei siderurgice din Germania și din Europa”, a subliniat el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.