Kaja Kallas: Creditul pentru reparații acordat Ucrainei se află sub presiuni din mai multe direcții

Propunerea Uniunii Europene de a acorda Ucrainei un credit de despăgubire se confruntă cu „presiuni din mai multe direcții”, a avertizat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, pe măsură ce tot mai multe țări își alătură vocile scepticilor, transmite euronews.com.

„Cea mai sigură opțiune este creditul de despăgubire, și la asta lucrăm. Nu am ajuns încă acolo și este tot mai greu, dar lucrăm la asta”, a declarat reprezentanta UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, luni dimineață, înainte de a participa la întâlnirea miniștrilor de externe de la Bruxelles.

„Mai avem câteva zile”, a adăugat ea, referindu-se la summitul decisiv care va avea loc joi, unde liderii vor decide cum să satisfacă nevoile financiare și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. Se așteaptă ca UE să aloce cel puțin 90 de miliarde de euro.

Declarația sa a fost făcută după ce Italia, Bulgaria, Malta și Cehia și-au exprimat rezerve noi privind creditul de despăgubire, sporind semnificativ opoziția Belgiei.

Decizii care vor acționa ca un „pod”

Conform schemei, Comisia Europeană va folosi activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru o linie de credit cu dobândă zero pentru Ucraina.

Ucraina va fi obligată să ramburseze creditul doar după ce Moscova va fi de acord să compenseze daunele cauzate de războiul său agresiv, ceea ce este puțin probabil.

Majoritatea activelor — 185 de miliarde de euro — sunt păstrate la Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare din Bruxelles. Restul de 25 de miliarde de euro sunt distribuite între bănci private din cinci țări.

De la început, Belgia s-a opus ferm inițiativei, temându-se de represalii din partea Rusiei și de pierderi judiciare de miliarde de euro. Săptămâna trecută, Banca Centrală a Rusiei a dat în judecată Euroclear.

Comisia Europeană a încercat să liniștească Belgia, oferind o serie de garanții și precauții pentru a elimina orice tentativă de arbitraj. Pentru a preveni o criză bruscă de lichidități, UE a imobilizat activele rusești pe termen nedefinit.

Totuși, vineri, Italia, Bulgaria și Malta s-au alăturat Belgiei, cu o declarație comună prin care au cerut Comisiei să exploreze „soluții alternative” cu „parametri predictibili” și „riscuri semnificativ mai mici”.

Aceste soluții ar trebui să servească drept „pod” pentru a asigura finanțarea Kievului, oferind liderilor mai mult timp să discute două opțiuni principale: creditul de despăgubire bazat pe activele rusești sau împrumuturi comune la nivelul UE.

Separat, Andrej Babis, noul premier al Republicii Cehe, a declarat că împărtășește preocupările premierului belgian Bart De Wever, pe care l-a întâlnit săptămâna trecută, și a sugerat Comisiei „să găsească alte căi” de a ajuta Kievul.

„Oricum, nu vom contribui financiar la ajutor”, a spus Babis. „Nu putem oferi bani din bugetul ceh, nici garanții”.

Implicarea Belgiei

Luni, Kallas a recunoscut că discuțiile au fost „dificile”, dar a subliniat că creditul de despăgubire rămâne cea mai „sigură” soluție, deoarece pentru rambursarea comună a datoriei este necesară unanimitatea celor 27 de state membre. Ungaria a declarat că nu va fi de acord.

„Suntem presați din mai multe părți, dar trebuie să ne păstrăm claritatea gândirii. Alte opțiuni nu sunt potrivite. Am încercat deja să le aplicăm”, a spus Kallas.

„Creditul de despăgubire se bazează pe activele rusești înghețate. Aceasta înseamnă că nu se folosesc bani din taxe plătite de cetățeni, ceea ce este, de asemenea, important”, a adăugat ea.

„De asemenea, transmite un semnal clar: dacă ai cauzat daune unei alte țări, trebuie să plătești despăgubiri”.

Chiar dacă din punct de vedere tehnic creditul de despăgubire ar putea fi aprobat prin majoritate calificată și, astfel, ar putea ocoli opoziția, Kallas a spus că este „important” ca măcar Belgia, principalul custode al activelor, să fie „la bord”.

„Vreau să spun că, desigur, unele țări europene sunt mai obișnuite cu amenințările Rusiei decât altele, și vreau să subliniez că acestea sunt doar amenințări”, a spus ea, referindu-se la teama de represalii și confiscări.

„Dacă vom fi uniți, vom fi mult mai puternici, iar acestea sunt doar amenințările pe care le reprezintă Rusia, chiar și cele pe care le-am văzut anterior. De aceea, vreau foarte mult ca toți să avem mințile clare”.

În ciuda propunerilor Comisiei, premierul belgian Bart De Wever rămâne sceptic față de creditul de despăgubire, dar spune că este dispus să-și dea acordul dacă sunt îndeplinite trei condiții cheie: distribuirea completă a riscurilor, garanții adecvate pentru asigurarea lichidității și împărțirea poverii între toate țările UE care dețin active suverane rusești.

Franța, care deține în bănci private active rusești de aproximativ 18 miliarde de euro, rămâne tăcută în privința dacă va folosi aceste fonduri pentru plata despăgubirilor.

Dezbaterile privind finanțarea Ucrainei coincid cu încercările Casei Albe de a media un acord de pace între Kiev și Moscova, lăsând la început liderii europeni în afara negocierilor.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.