Inflația în zona euro a crescut la 4 %: Record al ultimilor 3 ani din cauza energiei scumpe

Estimarea operativă a Eurostat a arătat că inflația anuală a crescut de la 3,8 % în septembrie, corespunzând în totalitate prognozei economiștilor de 4 %. Numai în octombrie, prețurile au crescut cu 0,4 % față de luna precedentă, transmite euronews.com

Acesta este cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, când inflația era de 4,3%. Aceasta înseamnă, de asemenea, că creșterea prețurilor este acum de două ori mai mare decât ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.

Inflația de bază, din care sunt excluse energia, produsele alimentare, alcoolul și tutunul, deoarece prețurile acestora fluctuează puternic de la o lună la alta, a rămas la nivelul de 2,5%. Acest lucru corespunde, de asemenea, prognozelor.

Diferența dintre acești doi indicatori arată ce s-a întâmplat pe parcursul lunii. Energia contribuie cel mai mult la creștere, în timp ce presiunea de bază asupra prețurilor nu se modifică deocamdată.

Unde au crescut prețurile cel mai rapid și ce înseamnă acest lucru pentru următorul pas al BCE.

Ce a împins inflația din zona euro în sus în octombrie

Din nou energia. Prețurile energiei au fost cu 20,8% mai mari decât în urmă cu un an, comparativ cu 18,9% în septembrie, și au crescut cu 1,4% numai în octombrie.

Energia are o pondere de aproximativ 9% în coșul de consum al zonei euro. La o creștere anuală de 20,8%, aceasta a adăugat aproximativ 1,9 puncte procentuale la indicatorul general al inflației de 4%, aproape jumătate din întreaga creștere.

Inflația din sectorul serviciilor, care include chiria locuințelor, restaurantele, vacanțele și asigurările, a crescut la 3,3%, de la 3,2%. Serviciile reprezintă aproape jumătate din coș, astfel încât chiar și schimbările mici de aici influențează vizibil indicatorul general.

Prețurile la produsele alimentare, alcool și tutun au crescut cu 1,6%, față de 1,3% cu o lună mai devreme. Inflația la produsele neprocesate, precum fructele proaspete, legumele și carnea, s-a accelerat la 4,6%, de la 4%, ceea ce indică faptul că șocul energetic începe să ajungă la rafturile supermarketurilor.

Prețurile bunurilor industriale neenergetice, inclusiv automobilele, îmbrăcămintea și electrocasnicele, au crescut cu 1,2%, ușor peste nivelul de 1,1% din luna precedentă.

În ce țări creșterea prețurilor a fost cea mai mare

Italia, și la mare distanță.

Inflația în Italia a sărit la 5,6%, de la 4,2% în septembrie, aceasta fiind cea mai mare creștere din zona euro. Prețurile în Italia au crescut cu 1,2% într-o singură lună, ceea ce a reprezentat, de asemenea, cel mai mare salt lunar din uniunea monetară.

Statisticile naționale, publicate vineri, indicau deja acest salt, în principal din cauza tarifelor reglementate la energie.

Urmează Belgia, unde inflația a crescut la 5,2%, de la 4,5%. În Finlanda, indicatorul a crescut, de asemenea, cu 0,7 puncte procentuale, la 3,4%, de la 2,7%.

În Grecia și Estonia, inflația a crescut cu jumătate de punct procentual, până la 5,6% și, respectiv, 3,6%. În Franța, inflația a crescut la 3,8%, de la 3,4%, iar în Bulgaria, la 6%, de la 5,6%.

În Portugalia, inflația a ajuns la 3,9%, față de 3,6% cu o lună mai devreme.

În total, inflația s-a accelerat în 13 dintre cele 21 de țări din zona euro, a încetinit în șase și a rămas neschimbată în două.

Unde este cea mai ridicată inflație din zona euro

Lituania rămâne în continuare țara cu cel mai ridicat indicator, de 6,1%, neschimbat față de septembrie. Bulgaria, care a aderat la euro la 1 ianuarie 2026, urmează cu 6%.

Grecia și Italia împart locul trei cu 5,6%, fiind urmate de Cipru cu 5,4% și Belgia cu 5,2%.

Acum, în șase țări, inflația este de 5% sau mai mare. În zece țări, indicatorul se situează la nivelul mediei sau peste aceasta de 4% din zona euro.

La celălalt capăt al clasamentului, inflația din Malta este cea mai mică, de 2,3%, urmată de Germania cu 2,8% și Slovacia cu 2,9%.

De ce a scăzut inflația în Germania

Germania a devenit principala excepție. Inflația sa a scăzut la 2,8%, de la 3,3%, iar prețurile au coborât cu 0,1% față de septembrie.

Principalul motiv este reducerea taxelor pe combustibil, intrată în vigoare la 1 octombrie și valabilă până la sfârșitul anului.

Inflația a încetinit și în Spania, la 4,9%, de la 5%, și în Luxemburg, la 4,9%, de la 5,2%. În Austria, Malta și Slovacia, scăderea a fost mică.

Acest lucru este important pentru întreaga uniune monetară. Germania este cea mai mare economie din zona euro, iar reducerea fiscală aplicată de aceasta a menținut indicatorul mediu al inflației sub nivelul la care s-ar fi situat fără această măsură.

Ce înseamnă acest lucru pentru BCE

BCE a menținut la 29 octombrie rata dobânzii la facilitatea de depozit la nivelul de 2,5%, după majorările din iunie și septembrie. Christine Lagarde a declarat că decidenții au discutat o nouă majorare, însă au convenit în unanimitate să aștepte.

Datele publicate miercuri oferă puține motive pentru schimbarea acestei direcții.

Inflația generală depășește de două ori nivelul-țintă și continuă să crească, în timp ce inflația de bază, urmărită de bancheri pentru a vedea dacă costurile energiei se transmit către salarii și alte prețuri, a rămas neschimbată.

«Aceste date privind inflația întăresc argumentele deja solide în favoarea majorării dobânzii BCE în decembrie», a declarat într-un comentariu electronic Nicola Nobile, economist-șef pentru Italia la Oxford Economics.

El a adăugat că dinamica economiei rămâne pozitivă, «deși departe de a fi strălucitoare», în condițiile în care se așteaptă ca Franța și Italia să înregistreze, în cel mai bun caz, o creștere nesemnificativă în ultimul trimestru al anului.

Klaus Vistesen și Melanie Debono, economiști la Pantheon Macroeconomics, se așteaptă la o majorare a dobânzii cu 25 de puncte de bază în decembrie, urmată de ultima creștere în martie 2027.

«Banca va trebui să-și majoreze încă o dată prognozele privind inflația în decembrie, ceea ce va constitui un argument în favoarea majorării», au scris ei într-o notă miercuri.

Ei se așteaptă ca inflația să crească la 4,1% în noiembrie și la 4,3% în decembrie, înainte de a atinge un vârf de 4,5% în ianuarie.

Potrivit estimărilor piețelor de prognoze, probabilitatea unei majorări cu un sfert de punct la reuniunea BCE din 16 și 17 decembrie, la care vor fi prezentate și noile prognoze ale angajaților, este de aproximativ 84%.

Randamentul obligațiunilor germane pe doi ani, deosebit de sensibile la așteptările privind rata BCE, a crescut cu 2 puncte de bază, până la 3,05%.

Decizia va fi luată pe fundalul unei viitoare schimbări de conducere la BCE, după ce Lagarde a anunțat că va demisiona în februarie, cu nouă luni înainte de încheierea mandatului său.