Copiază linkulCreveții japonezi au invadat Dunărea: Acum îi înlocuiesc pe raci
Creveții japonezi, evadați din ferme piscicole, unde erau folosiți ca hrană pentru pești, s-au înmulțit rapid în ultimii cinci ani în Dunăre și în lacul Razelm, în sudul deltei acestui fluviu.
Aceștia îi înlocuiesc deja pe raci, iar biologii se tem că această specie ar putea reprezenta o amenințare și pentru știucă, șalău și biban. Totodată, în restaurantele locale creveții au devenit deja un preparat popular, scrie unian.net cu referire la observatornews.ro.
La prima vedere, s-ar putea crede că sunt creveți obișnuiți. Însă aceștia nu trăiesc în mare, ci în apele dulci ale României. Sunt originari din Asia, dar au ajuns în lacul Razelm și sunt acum tot mai solicitați. În localitatea Sarichioi, 100 de grame din acest preparat costă circa 4,4 dolari.
Restaurantele din Delta Dunării au început deja să includă creveții de apă dulce în meniu. Noua populație a început să apară în capcanele pentru raci ale pescarilor de pe Dunăre acum cinci ani. Aceștia se înmulțesc în mod deosebit de activ în perioadele caniculare.
„Este un crevete din Japonia. A ajuns la fermele piscicole de pe Nipru, iar de acolo, prin deltă, a urcat pe Dunăre și în lacurile adiacente, conectate cu Dunărea", spune doctorul în științe Adrian Bîlbă.
Potrivit pescarului Grigore Firsa, "malul este pur și simplu plin de acești creveți".
„Nu se mențin la adâncime. Racii au dispărut acum. Practic nu mai sunt. Când apa se răcește, apar racii, iar creveții dispar", adaugă Firsa.
Biologii se tem că noii locuitori ai lacului Razelm ar putea consuma icrele peștilor locali și ar putea înlocui speciile autohtone.
„Cercetările continuă încă pentru a afla ce impact ar putea avea asupra speciilor locale. Orice specie care ajunge aici și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm invazivă", spune Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
După cum menționează primarul localității Sarichioi, Vitali-Cristian Finoghen, "este un mic război pe care creveții îl poartă cu alte specii".
„Sperăm că se vor adapta la această zonă, astfel încât să putem folosi atât peștele nostru, cât și acești creveți, deoarece ei devin ceva special pentru regiunea noastră", subliniază oficialul.
Copiază linkul
