Grecia se confruntă cu cea mai gravă criză demografică din întreaga istorie modernă

Începând cu anii 2010, în Grecia numărul deceselor îl depășește constant pe cel al nașterilor, iar, potrivit specialiștilor, această tendință se va menține și în următoarele decenii, chiar dacă declinul natalității s-ar opri. Evoluția sporului natural, atât la nivel național, cât și regional, arată că îmbătrânirea populației va deveni una dintre principalele provocări pe termen lung pentru Grecia, scrie rua.gr.

Conform prognozelor Eurostat, populația țării se va reduce cu aproximativ 14% până în 2050, iar până în 2100 ar putea scădea la 7,3 milioane de locuitori. În aceste condiții, îmbătrânirea demografică nu mai este o prognoză, ci o realitate confirmată statistic.

Potrivit datelor publicate la sfârșitul anului 2025 pentru anul 2024, populația rezidentă permanentă a Greciei era estimată la 10.372.335 de persoane la 1 ianuarie 2025, înregistrând o ușoară scădere. Această diminuare a fost parțial atenuată de un sold migrațional pozitiv; în lipsa acestuia, declinul ar fi fost mult mai accentuat.

Primele date pentru anul 2025 sunt deosebit de îngrijorătoare. După cum a declarat profesorul de dreptul muncii Alexis Mitropoulos la postul de televiziune MEGA, anul precedent a fost cel mai slab din punct de vedere al numărului de nașteri din 1932. „Ultimii patru ani au fost cei mai grei, iar în perioada 2011–2025 țara a pierdut aproximativ 600.000 de copii nenăscuți”, a subliniat el.

Pentru comparație, în 2010 au fost înregistrate 114.766 de nașteri, în timp ce în 2025 numărul acestora a scăzut dramatic la 66.532, într-un declin continuu. Sporul natural negativ de după 2010 — peste 510.000 de decese în plus față de nașteri în perioada 2011–2024 — a devenit principalul factor al reducerii populației totale, care, potrivit estimărilor ELSTAT, a ajuns deja la 715.000 de persoane.

Conform celor mai recente prognoze ale Organizația Națiunilor Unite (2024) și Eurostat (EUROPOP-2023), dezechilibrul negativ dintre nașteri și decese în Grecia este considerat ireversibil în intervalul 2025–2050.

Instabilitatea economică, șomajul, supraîncărcarea părinților cu muncă, lipsa sprijinului social (creșe, concedii parentale), precum și problemele legate de locuințe frânează sistematic decizia de a avea copii. Analiza Allianz Trade arată că accesul la credite ipotecare și costurile rezonabile ale locuințelor influențează pozitiv natalitatea, în timp ce creșterea prețurilor imobiliare are efectul opus.

Un alt factor important rămâne șomajul în rândul populației cu vârste între 25 și 39 de ani. Potrivit Allianz, în perioade de criză economică și instabilitate, decizia de a deveni părinte este cel mai adesea amânată.

Conform estimărilor analiștilor, costul creșterii unui copil de la naștere până la 18 ani în Grecia variază între 215.000 și 233.000 de euro, echivalentul a 995–1.083 de euro pe lună. În combinație cu creșterea costului vieții și schimbarea priorităților generațiilor tinere, acest lucru exercită o presiune de durată asupra natalității.

Astfel, criza demografică din Grecia nu mai este o problemă a viitorului, ci o realitate structurală, ale cărei consecințe vor modela economia, piața muncii și sistemul de pensii timp de decenii.

Totodată, rapoartele statistice oficiale nu dezvăluie un indicator-cheie: ponderea copiilor născuți în familii de migranți, în special din Asia și Africa. Lipsa acestei defalcări limitează semnificativ înțelegerea reală a situației demografice.

Datele comparabile din alte state ale Uniunii Europene arată că nașterile în familii de migranți reprezintă o pondere considerabilă și, în multe cazuri, atenuează sau maschează temporar declinul demografic general.

În mai multe țări europene — precum Germania, Franța, Belgia, Suedia — peste 25–35% dintre nou-născuți provin din familii cu cel puțin un părinte străin, iar în marile orașe acest procent depășește adesea 40%. Tendințe similare se observă și în sudul Europei, iar în Marea Britanie ponderea trece chiar de 40%.

Absența unor date detaliate pentru Grecia face imposibilă evaluarea exactă a măsurii în care natalitatea actuală este susținută de populația autohtonă sau de migrație. Acest aspect este esențial, deoarece reproducerea demografică și înlocuirea demografică nu sunt același lucru.

Fără aceste informații, orice discuție despre „stabilizarea” sau „susținerea natalității” riscă să fie incompletă din punct de vedere statistic și convenabilă politic, dar să nu reflecte schimbările structurale reale din componența populației.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.