Datoria publică a Franței va atinge cel mai ridicat nivel din 1978, pe fondul intensificării presiunii bugetare

Muntele datoriei publice a Franței continuă să crească și va atinge în acest an cel mai înalt nivel din 1978, din cauza deficitului bugetar în creștere rapidă, au comunicat în weekend reprezentanții Ministerului Finanțelor al țării, scrie euronews.com.

Potrivit unei surse din instituție, care a discutat cu jurnaliștii, volumul datoriei publice va reprezenta 119,3% din PIB în 2026 și 121,7% din PIB în 2027, depășind astfel de peste două ori reperul de 60% din PIB pe care statele UE sunt obligate să îl atingă.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică Insee, asemenea indicatori nu au mai fost înregistrați din 1978.

Sursa a explicat că majorarea datoriei Franței are un caracter "automat", fiind o "consecință a deficitului care rămâne ridicat".

Franța ocupă locul trei în funcție de nivelul îndatorării în zona euro, fiind depășită doar de Grecia și Italia. În Spania, datoria publică a coborât în iulie sub pragul de 100% din PIB, iar Portugalia a redus-o în 2025 sub 90% din PIB.

Conform regulilor UE, mărimea deficitului bugetar - diferența anuală dintre venituri și cheltuieli - nu trebuie să depășească 3% din PIB.

Totuși, anul trecut acesta a atins 5,1% din PIB, iar guvernul prognozează că în acest an va constitui 5,4%.

Franța, care de doi ani se află sub monitorizarea specială a UE din cauza unor indicatori atât de ridicați, se așteaptă ca deficitul să scadă la 5% anul viitor, când în țară vor avea loc alegerile prezidențiale și parlamentare.

Guvernul a transmis proiectul măsurilor bugetare pentru 2027 organismului independent de supraveghere fiscală - Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP) - pentru evaluarea fundamentării lor macroeconomice.

Reduceri masive în 2027

Prim-ministrul Sebastian Lecornu, prezentând joi proiectul de buget, a declarat că guvernul intenționează să efectueze ajustări și reduceri de cheltuieli în valoare de 54 de miliarde de euro (62 de miliarde de dolari) în bugetul pentru 2027.

Însă, în ajunul alegerilor, el a lăsat parlamentului dreptul de a decide asupra unor măsuri dintre cele mai sensibile, inclusiv asupra propunerii de a reduce facilitățile fiscale pentru pensionari.

Președintele Comisiei pentru Finanțe a parlamentului a avertizat deja că reducerile vor afecta fără deosebire toate categoriile populației și îi vor lovi cel mai puternic pe cei mai săraci.

Totuși, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, șefa HCFP a declarat că încă există suficient timp pentru schimbarea cursului.

"Criza nu este inevitabilă și nici predeterminată - iar acesta nu este singurul scenariu posibil", a declarat Amélie de Montchalin.

"Franța nu este condamnată, cu condiția ca deciziile adoptate să fie rapide și responsabile", a subliniat ea.

Prognoza de creștere pentru 2026 a fost recent revizuită în scădere: economia franceză suferă din cauza cererii slabe a consumatorilor și, în ultima perioadă, din cauza saltului prețurilor la energie provocat de războiul americano-israelian împotriva Iranului.