Datoria publică a zonei euro urcă la 88,8% din PIB, Italia o ajunge din urmă pe Grecia

Ponderea datoriei Italiei este acum cu mai puțin de un punct procentual sub cea a Greciei, în timp ce indicatorul Franței a crescut la 119,1%, deoarece costul împrumuturilor a depășit 5%, transmite euronews.com

Raportul dintre datoria publică și PIB arată cât datorează guvernul în comparație cu dimensiunea economiei. Potrivit regulilor UE, datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB, iar deficitul bugetar anual — 3%.

În întreaga UE, datoria publică a crescut în trimestrul al doilea, la 82,9% din PIB, față de 81,4% cu un an înainte. În termeni monetari, guvernele zonei euro datorau aproximativ 14,4 trilioane de euro.

Datele anuale, publicate de asemenea miercuri, arată că datoria publică a UE a crescut la 81,5% din PIB în 2025, comparativ cu 80,3% în 2024, în timp ce deficitul bugetar al blocului s-a menținut la nivelul de 3,1%, depășind ușor plafonul de 3% stabilit de UE.

Datoria publică a UE rămâne peste 80% din PIB de la începutul pandemiei de COVID-19, când a atins un vârf de 89,5% în 2020.

Pentru zona euro, indicatorii anuali-cheie ai Eurostat acoperă deocamdată 20 de țări care au utilizat euro anul trecut, întrucât Bulgaria a aderat abia la 1 ianuarie 2026. Datoria lor cumulată a crescut la 87,7% din PIB, de la 86,6%.

Eurostat și-a exprimat, de asemenea, îndoieli cu privire la calitatea datelor Bulgariei pentru 2025 privind modul în care țara contabilizează cheltuielile agenției sale de infrastructură rutieră.

Germania, cea mai mare economie a blocului, a înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB la 62,8%, de la 61,4%, în timp ce deficitul său s-a extins la 2,9%.

Deficitele cresc și în acest an. Ajustat sezonier, deficitul cumulat al bugetelor țărilor din zona euro a crescut ușor în trimestrul al doilea, la 3,3% din PIB, de la 3,2% în primul trimestru, iar indicatorul pentru țările UE a urcat la 3,5%, de la 3,1%.

Anul trecut, în 12 state membre, nivelul datoriei a depășit plafonul de 60% stabilit în UE, iar 11 țări au înregistrat un deficit bugetar de 3% sau mai mult.

Italia ajunge din urmă Grecia, iar în Franța cresc atât datoria, cât și randamentele

Grecia rămâne țara UE cea mai împovărată de datorii: în trimestrul al doilea, indicatorul său s-a situat la 140,8% din PIB, în timp ce Italia aproape a egalat-o, ajungând la 139,9%.

În decurs de un an, raportul datorie/PIB al Greciei s-a redus cu 11,2 puncte procentuale datorită excedentului bugetar, în timp ce în Italia acesta a crescut cu 1,3 puncte doar într-un singur trimestru.

În 2022, datoria publică a Greciei se situa la 177,8% din PIB, față de 138,4% în Italia.

Franța are al treilea cel mai mare raport datorie/PIB — 119,1%, cu 3,7 puncte procentuale mai mult decât cu un an înainte, una dintre cele mai abrupte creșteri din bloc. În Belgia și Spania, datoria rămâne, de asemenea, peste 100% din PIB — la nivelul de 110,2%, respectiv 101,4%.

Cel mai scăzut nivel al datoriei a fost înregistrat în Estonia — 26,1%, urmată de Danemarca și Luxemburg, în timp ce Polonia a consemnat cea mai semnificativă creștere: raportul său datorie/PIB a urcat cu 6,7 puncte procentuale față de anul trecut.

Publicarea acestor date a coincis cu ziua în care randamentul obligațiunilor de stat franceze cu scadența la zece ani a depășit 5% pentru prima dată din 2002: investitorii cer o primă mai mare pentru deținerea datoriei franceze.

Anul trecut, deficitul bugetar al Franței a ajuns la 5,1% din PIB, devenind al patrulea cel mai mare din UE, după România, Polonia și Belgia.

Parlamentul francez divizat discută bugetul pentru 2027, care prevede obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB, însă prim-ministrul Sébastien Lecornu nu dispune de majoritate pentru a adopta reducerile de cheltuieli planificate.

Agenția de rating Moody’s va revizui vineri ratingul de credit al Franței, iar majoritatea economiștilor se așteaptă la o retrogradare, care ar putea majora și mai mult costul împrumuturilor sale.