Departamentul de Stat al SUA trece prin cea mai mare criză din ultimul secol din cauza reformelor lui Trump

Despre acest subiect scrie Financial Times. Administrația președintelui desfășoară o restructurare amplă a Departamentului de Stat: reduce personalul, înlocuiește diplomații de carieră cu numiri politice și concentrează deciziile cheie în politica externă la Casa Albă, transmite theins.ru.

Potrivit FT, din ianuarie 2025 numărul angajaților Departamentului de Stat a scăzut cu peste 3.000, mai mult de 20%. Dintre cele 101 propuneri pentru funcția de ambasador făcute de Trump în al doilea mandat, doar nouă sunt diplomați de carieră. Peste jumătate dintre ambasadele americane din lume rămân fără ambasadori, iar în țările africane acest procentaj ajunge aproape la 80%.

Foștii diplomați de rang înalt consideră că aceste schimbări slăbesc poziția SUA pe scena internațională. Fostul ambasador al SUA în China, Nicholas Burns, a numit situația „cea mai distructivă criză din cei 102 ani de istorie a serviciului diplomatic american”. Fostul director CIA și fost ambasador în Rusia, William Burns, a declarat că daunele cauzate de reformele actuale pot fi mai grave decât cele ale epurărilor anticomuniste din epoca senatorului Joseph McCarthy, deoarece afectează nu doar anumite direcții, ci întregul sistem al diplomației americane.

Potrivit FT, criticii administrației leagă slăbirea rolului Departamentului de Stat și de problemele din negocierile cu Iranul. Surse ale publicației susțin că Trump încredințează tot mai des negocierile persoanelor de încredere și aliaților săi de afaceri, nu diplomaților profesioniști, ceea ce, în opinia foștilor oficiali, plasează SUA într-o poziție mai puțin avantajoasă față de negociatorii străini experimentați.

Administrația Trump respinge criticile. Reprezentanții Casei Albe susțin că reforma este necesară pentru eliminarea ineficienței instituției și pentru alinierea activității acesteia la cursul „America pe primul loc”. Potrivit lor, sarcina Departamentului de Stat este să implementeze politica externă a președintelui, nu să o formuleze independent.