Miniștrii de Externe ai României, Estoniei și Suediei cer un răspuns unitar al Europei la atacurile Rusiei
Miniștrii de externe ai României, Estoniei și Suediei au cerut o reacție europeană unitară la invazia Rusiei în Ucraina, care continuă deja de al cincilea an.

Aceasta întrucât acțiunile Moscovei se desfășoară tot mai frecvent pe teritoriul Europei.
Ministrul de Externe al României, Dan Neculăescu, a declarat că militează pentru o coordonare mai strânsă între NATO și Uniunea Europeană în legătură cu escaladarea "inacceptabilă" a acțiunilor militare în largul coastelor României, transmite euronews.com.
„Am avut patru alerte în 24 de ore și trei nave au fost lovite în weekend. Acest lucru este inacceptabil", a spus el în drum spre reuniunea de luni, la care urmează să fie discutate oficial sprijinul pentru Ucraina și evoluția situației din Orientul Mijlociu, precum și situația tot mai periculoasă din Marea Neagră.
„Voi solicita colegilor și miniștrilor noștri să continue să pună la dispoziția României capabilitățile lor", a declarat Neculăescu.
Duminică, dronele au atacat trei nave în apropierea canalului navigabil românesc Sulina, o rută-cheie care leagă Dunărea de Marea Neagră și este folosită de Ucraina pentru exportul de mărfuri. Nu au fost raportate victime, iar echipajele au stins incendiile izbucnite la bord, a declarat duminică ministrul Apărării al României, Ștefan Radu Oprea.
Neculăescu a comunicat că își va informa, de asemenea, colegii despre Centrul pentru Securitate Maritimă în Marea Neagră, a cărui creare este accelerată pentru 2027. Centrul este destinat identificării amenințărilor maritime, inclusiv a dronelor și a atacurilor asupra cablurilor submarine.
Se așteaptă ca reuniunea miniștrilor să continue, de asemenea, discuțiile începute săptămâna trecută despre ceea ce va susține trimisul european la negocierile privind încetarea focului dintre Rusia și Ucraina și care ar putea fi mandatul acestuia.
Reprezentanții a cinci țări - Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Polonia - împreună cu oficiali ai Consiliului European și NATO, vor vorbi în numele Europei la orice negocieri viitoare, după cum au convenit liderii în urma reuniunii informale de la Dublin de la sfârșitul săptămânii trecute.
Luni, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că negociatorii UE trebuie să urmărească încetarea focului și a calificat cererile Rusiei drept „absurde".
Între timp, Estonia a anunțat că închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia. Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că recenta tentativă de sabotaj împotriva Threod Systems, pe care autoritățile de securitate estoniene au atribuit-o serviciului de informații al Rusiei, este «încă o reamintire că activitatea ostilă a Rusiei depășește cu mult granițele Ucrainei».
„Estonia se pregătește să-și închidă punctele rutiere de trecere a frontierei cu Rusia ca răspuns la aceasta», a adăugat el. «Acțiunile ostile trebuie să aibă consecințe».
Tsahkna a declarat că elaborarea unui răspuns european la războiul hibrid trebuie să aibă loc după aceleași principii care se aplică trimisului european.
„După aproape cinci ani, Putin încă formulează cererile pe care le-a exprimat în 2021, încercând să dicteze Europei arhitectura sa de securitate. Nu îi putem permite să obțină la negocierile de pace ceea ce nu a reușit să obțină pe câmpul de luptă", a spus el.
Luni, 16 noiembrie, înainte de începerea reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Externe de la Bruxelles, șeful diplomației estoniene a subliniat: „Nu putem discuta cu Putin despre securitatea noastră, deoarece adevărata amenințare de agresiune se află chiar în persoana lui. Așadar, cum poți discuta despre securitatea ta, despre securitatea familiei tale cu cel care plănuiește să te atace? În niciun fel".
Ulterior, el a mai declarat: "Rusia refuză armistițiul și își intensifică atacurile asupra Europei. Și totuși, dintr-un motiv oarecare, se așteaptă de la noi să discutăm cu Moscova problema aderării Finlandei la NATO. Acest lucru este absurd.
Putin nu are dreptul să ia decizii pentru NATO sau UE. Atâta timp cât Rusia refuză pacea, răspunsul nostru trebuie să fie intensificarea presiunii".
Ministrul de Externe al Suediei, Maria Malmer Stenergard, a declarat pentru Euronews că episoadele tot mai frecvente de război hibrid reflectă iritarea Kremlinului din cauza faptului că Rusia „nu câștigă în Ucraina".
„De aproape cinci ani încearcă să invadeze Ucraina. Nu a reușit”, a spus ea, adăugând că acum este necesar ca Europa să fie „unită”, iar cetățenii săi să rămână rezilienți.
„Suedia a cheltuit mulți bani în apărarea civilă, astfel încât oamenii să fie pregătiți și informați", a adăugat Stenergard.


