Germania ar putea deveni o mare putere militară a Europei

În 2025, Germania a cheltuit pentru apărare mai mult decât orice altă țară europeană în termeni absoluți, notează publicația. În prezent, bugetul militar german ocupă locul al patrulea la nivel mondial. Se așteaptă ca cheltuielile militare anuale ale țării să ajungă la 189 de miliarde de dolari în 2029, de peste trei ori mai mult decât în 2022. Autoritățile germane iau în calcul chiar revenirea la serviciul militar obligatoriu, dacă Bundeswehr-ul nu va reuși să atragă suficienți voluntari. Dacă Germania va continua pe acest curs, până în 2030 va deveni o mare putere militară, subliniază Foreign Affairs.

Țara a promis că își va folosi uriașa capacitate militară în beneficiul întregii Europe, însă dominația sa militară, avertizează publicația, ar putea duce în cele din urmă la diviziuni pe continent.

Franța este îngrijorată de faptul că vecinul său devine o mare putere militară, iar aceste temeri sunt împărtășite și de Polonia. Franța, în special, ar putea încerca să se reafirme ca principală putere militară a continentului și „mare națiune”, ceea ce ar putea provoca o rivalitate deschisă cu Germania și tensiuni interne în Europa. Acest scenariu este cu atât mai probabil dacă Germania va fi guvernată în viitor de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care câștigă popularitate în sondaje. O Germanie condusă de AfD ar putea folosi puterea militară pentru a intimida sau constrânge alte state, generând tensiuni și conflicte, explică Foreign Affairs.

AfD are o atitudine prietenoasă față de Rusia, se opune sprijinirii Ucrainei și dorește renunțarea la integrarea economică și militară a Germaniei în UE și NATO, precizează publicația. Partidul vede puterea militară ca pe un instrument de consolidare a statului, care ar trebui utilizat exclusiv în interesul Berlinului, și intenționează să facă industria germană de apărare complet autonomă față de aliații tradiționali. Dacă AfD va ajunge la putere, ar putea folosi armata germană pentru a proiecta forță împotriva vecinilor, în special Franța și Polonia, consideră Foreign Affairs. În acest caz, Germania riscă să se transforme într-un „hegemon european solitar, naționalist și militarist”.

Nicio altă țară europeană nu dispune de resurse financiare comparabile cu cele ale Germaniei, scrie publicația. Totuși, Berlinul trebuie să conștientizeze riscurile și să își integreze puterea în structurile militare europene, iar vecinii săi trebuie să definească clar ce formă de integrare defensivă își doresc. În caz contrar, reînarmarea Germaniei ar putea face Europa mai fragmentată, mai suspicioasă și mai slabă.

Germania garantează că cheltuielile sale de apărare vor aduce beneficii întregii regiuni. Potrivit Berlinului, chiar dacă firmele naționale vor avea cel mai mult de câștigat, „plăcinta este suficient de mare pentru ca fiecare să primească o felie”. Țara nu exclude nici desfășurarea de trupe germane în statele baltice — și posibil în alte țări pe viitor — ca dovadă că acționează în interesul Europei, nu doar pentru propria reînarmare. Totuși, această „parte din prăjitură” este puțin probabil să reducă îngrijorările altor state europene privind dominația germană, mai ales în contextul retragerii Statelor Unite din Europa.

Franței nu îi place ideea ca Germania să devină puterea militară a Europei, deoarece consideră că acest rol îi aparține. Parisul va urmări atent orice semn că Berlinul ar putea aspira la deținerea armelor nucleare — singurul domeniu în care Franța mai păstrează un avantaj clar. Polonezii se tem că puterea militară a Germaniei i-ar putea permite, la un moment dat, să restabilească relații apropiate cu Moscova și să marginalizeze statele mai mici din UE.

Ca răspuns la creșterea puterii militare germane, Polonia ar putea opta pentru o cooperare mai strânsă cu statele baltice și nordice, precum și cu Regatul Unit în cadrul Forțelor Expediționare Comune, sau ar putea adera la formatul Nordic-Baltic Opt (Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia). În orice caz, rezultatul ar putea fi fragmentarea eforturilor comune europene în domeniul apărării. Franța, la rândul ei, ar putea fi tentată să își consolideze pozițiile printr-o creștere semnificativă a cheltuielilor militare pentru a ajunge din urmă și a contracara Germania, în pofida problemelor sale financiare interne. De asemenea, Parisul ar putea întări cooperarea cu Londra pentru a servi drept contrapondere Berlinului.

Dacă Europa va fi divizată și destabilizată de competiția internă, atât UE, cât și NATO ar putea deveni paralizate. Acest lucru ar slăbi continentul în fața Rusiei și Chinei. China ar putea începe să exploateze economic Europa, amenințându-i puterea industrială. Continentului i-ar fi dificil să se apere, mai ales fără sprijinul Statelor Unite. Dacă SUA ar deveni o putere ostilă, le-ar fi și mai ușor să manipuleze europenii. Cu alte cuvinte, o Europă divizată ar deveni o piesă pe tabla de joc a marilor puteri, scrie publicația.

Pentru ca Berlinul să își extindă puterea militară fără a readuce Europa într-o epocă a rivalităților, Germania trebuie să urmărească o integrare mai profundă cu vecinii săi europeni, conchide Foreign Affairs.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.