În Europa se discută despre majorarea obligatorie a cheltuielilor pentru apărare la 3% din PIB

Acest lucru este relatat de Financial Times (FT), care citează surse informate, scrie rbc.ru.

Conform publicației, o astfel de măsură ar putea fi convenită până la Summitul anual al NATO din iunie 2025. Totuși, FT subliniază că o majorare bruscă a cheltuielilor de apărare ar pune o presiune considerabilă asupra „bugetelor naționale deja tensionate”, ceea ce provoacă îngrijorare în multe capitale europene.

Conform calculelor interne ale NATO, dintre cele 32 de state membre, doar 23 vor atinge obiectivul de 2% anul acesta. Printre țările care nu vor reuși să îndeplinească cerințele se numără Italia și Spania. Cu toate acestea, declarațiile ferme ale lui Trump privind faptul că Europa a plătit prea puțin pentru propria apărare și pericolul escaladării conflictului din Ucraina i-au determinat pe europeni să conștientizeze amploarea subinvestiției.

Negocierile confidențiale despre majorarea obiectivului cheltuielilor pentru apărare la NATO au început săptămâna trecută, la întâlnirea miniștrilor de Externe ai alianței, spun sursele citate de FT. În perspectivă pe termen scurt, se preconizează atingerea unui obiectiv de 2,5%, iar până în 2030, un obiectiv de 3%.

Anterior, The Economist a anunțat că Trump ar putea solicita țărilor europene să majoreze acest obiectiv la 3%. Bastian Geigerich, directorul general al Institutului Internațional pentru Studii Strategice (IISS), a estimat că pentru a ajunge la acest obiectiv, Europa va trebui să își majoreze cheltuielile anuale cu 280 miliarde de dolari.

El a subliniat că Europa suferă în continuare de lipsa de rachete pentru apărare aeriană, putere de lovire și sisteme de supraveghere aeriană, de comandă și control. Chiar și cu o finanțare adecvată, ar fi nevoie de zece ani pentru a reduce semnificativ dependența de Statele Unite, a adăugat el.

Un oficial NATO anonimizat a spus într-un interviu cu The Economist că multe țări membre ale alianței se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în recrutarea personalului înainte de o posibilă conflagrație intensă. În același timp, câteva state care au abandonat serviciul militar obligatoriu după războiul rece iau în considerare reintroducerea acestuia în diverse forme pentru a-și restabili rezervele.

După realegere, poziția lui Trump în privința apartenenței la NATO rămâne neclară, deși acesta a criticat frecvent statele europene pentru contribuțiile lor reduse la apărarea alianței. Anterior, fostul consilier al republicanului, John Bolton, a declarat că Trump plănuia să retragă Statele Unite din NATO, idee care a fost discutată în 2018. În 2023, surse Reuters au menționat „zvonuri” conform cărora Trump ar intenționa să inițieze retragerea SUA din bloc. Totuși, Politico a declarat că Trump ar fi puțin probabil să retragă Statele Unite din NATO, dar ar putea modifica politica față de alianță.

În același timp, președintele ales a promis să înceapă negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina chiar înainte de învestire (care va avea loc în ianuarie 2025) și să organizeze discuții între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Moscova insistă pe o soluționare bazată pe „noile realități teritoriale”. În iunie, Putin a enunțat condițiile pentru încetarea focului și demararea negocierilor, printre care se numără retragerea trupelor ucrainene din regiunile DNR, LNR, Zaporojie și Herson, recunoașterea acestora și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și confirmarea statutului său non-nuclear.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.