Fitch retrogradează ratingurile Franței pe fondul crizei politice

Nicio veste bună pentru noul prim-ministru al Franței. Așa cum era de așteptat, agenția Fitch a coborât ratingul suveran al Franței de la „AA-” la „A+”, invocând „fragmentarea și polarizarea tot mai mare a politicii interne” în a doua cea mai mare economie a UE, transmite euronews.com.

În raportul său, agenția americană a afirmat că șocurile cauzate de căderea succesivă a guvernelor după alegerile parlamentare anticipate din 2024 au slăbit capacitatea sistemului politic de a realiza „o consolidare fiscală profundă”. De asemenea, se arată că este puțin probabil ca deficitul bugetar să scadă sub 3% din PIB până în 2029, așa cum spera guvernul care se retrage.

Mai mult, Fitch prognozează că datoria va crește de la 113,2% din PIB în 2024 la 121% în 2027 „fără perspective clare de stabilizare în anii următori”.

Perioadă de turbulență care ar putea dura mult timp

„Creșterea datoriei publice a Franței îi limitează capacitatea de a face față unor noi șocuri fără o deteriorare suplimentară a finanțelor publice”, notează agenția, care privește cu scepticism o rezolvare rapidă a crizei politice.

„Ne așteptăm ca pregătirea pentru alegerile prezidențiale din 2027 să limiteze și mai mult posibilitățile de consolidare fiscală pe termen scurt și considerăm foarte probabil ca blocajul politic să persiste și după alegeri”, avertizează Fitch.

Aceasta reprezintă un semnal pentru investitori, dar nu fără consecințe pentru francezi, cu o posibilă creștere a ratelor dobânzilor la creditele ipotecare. Deși experții intervievați de Euronews spun că piața se aștepta la o astfel de scădere a ratingului, ei adaugă că impactul asupra ratelor dobânzilor ar trebui să rămână limitat.

Ieșirea din paralizia politică

Bercy (ministerul francez al Finanțelor) acuză situația creată, subliniind totodată „rezistența economiei franceze”. Fostul ministru al Economiei, Éric Lombard, a declarat că „a luat la cunoștință” decizia Fitch, care, potrivit lui, a fost dictată de „starea finanțelor publice și incertitudinea politică”.

„Noul prim-ministru a început deja consultări cu forțele politice reprezentate în Parlament, cu scopul adoptării bugetului național și continuării eforturilor de redresare a finanțelor publice”, a asigurat el.

Predecesorul lui Sébastien Lecornu, François Bayrou, nu a primit luni votul de încredere în Adunarea Națională pentru dorința sa de a economisi aproximativ 44 de miliarde de euro în bugetul pe 2026.

Situația rămâne îngrijorătoare, explică Adrien Camatte, economist senior la Natixis CIB pentru Franța, Belgia și zona euro, „deoarece deficitul este unul dintre cele mai mari din UE, ajungând la 5,8% în 2024, în timp ce deficitul de stabilizare se situează în jur de 2,8%”.

„Consolidarea fiscală este o provocare dificilă în condițiile fragmentării politice și a riscurilor sociale. Cu toate acestea, Franța are mai multe avantaje care o pot ajuta să facă față acestei provocări: o economie diversificată, o demografie mai favorabilă decât a vecinilor săi, economii mari ale gospodăriilor și o situație stabilă în sectorul privat”, a declarat el pentru Euronews.

Potrivit lui Sylvain Bersinger, economist și fondator al Bersingéco, există „spațiu de manevră”, dar acesta „se reduce”.

„Situația poate deveni critică în câțiva ani dacă deficitul nu va fi redus. În primul rând, trebuie să depășim paralizia politică și să adoptăm un buget care să reducă deficitul”, subliniază expertul.

Fitch: Cererea internă va stimula economia Franței

Deși ratingul de credit al Franței, a treia țară cu cel mai ridicat nivel al datoriei din zona euro după Grecia și Italia, scade constant din 2012, mai mulți indicatori economici se mențin pozitivi: inflația este una dintre cele mai scăzute din UE, iar rata șomajului este stabilă, la 7,5% (+0,1% față de anul trecut).

Spre deosebire de INSEE, care și-a revizuit în creștere prognoza de creștere economică (+0,8% comparativ cu 0,6% anterior), Fitch nu a urmat acest exemplu, estimând o creștere reală a PIB de 0,6% în 2025, 0,9% în 2026 și 1,2% în 2027.

„Franța este doar moderat expusă comerțului cu SUA, dar impactul indirect al tarifelor de 15% impuse de Statele Unite pentru întreaga UE va pune presiune pe creștere”, notează agenția, care consideră că salvarea economiei poate veni din cererea internă.

„Incertitudinea politică și strategică actuală poate influența climatul economic, însă rata ridicată de economii a gospodăriilor și echilibrul solid al companiilor din Franța ar trebui să susțină consumul și investițiile, mai ales în condițiile actuale de inflație scăzută”.

Dar ce se întâmplă cu vecinii Franței?

Potrivit lui Adrien Camatte, Germania și Țările de Jos sunt țările cu cel mai bun rating.

„Țările din sudul Europei rămân, în general, cu un rating mai scăzut, în special Italia, având în vedere nivelul datoriei și moștenirea crizei datoriei suverane. Dar dinamica agențiilor de rating este mai pozitivă, spre deosebire de Franța”, explică economistul.

După Fitch, care a deschis revizuirile de toamnă ale agențiilor de rating, opiniile vor fi prezentate și de principalii săi concurenți: pe 24 octombrie – Moody’s, pe 28 noiembrie – Standard & Poor’s.

Nicio agenție europeană nu este acreditată pentru evaluarea obligațiunilor de stat ale țărilor membre UE, din cauza lipsei unui consens între cele 27 de state membre privind criteriile de evaluare.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.