Europa discută interzicerea rețelelor sociale pentru copii și crearea propriilor platforme

Este propusă în locul tentativelor unor guverne de a interzice copiilor utilizarea platformelor existente, iar această abordare se confruntă deja cu dificultăți în instanțe, scrie euronews.com.

Săptămâna aceasta, Australia și-a apărat în Înalta Curte a țării prima interdicție din lume privind conturile pe rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani.

Reddit și organizația pentru drepturi digitale Digital Freedom Project susțin că legea încalcă libertatea de comunicare politică implicită în Constituție. Din decembrie, în baza acesteia au fost închise cinci milioane de conturi, însă miniștrii recunosc că interdicția nu s-a dovedit a fi atât de eficientă pe cât se așteptau, mulți copii ocolind verificarea vârstei.

Franța a pierdut deja o luptă similară. În august, Consiliul Constituțional a anulat prevederile-cheie ale interdicției naționale pentru persoanele sub 15 ani, considerând-o prea extinsă și lipsită de garanții în privința verificării vârstei, la care ar fi trebuit să fie supuși toți utilizatorii, inclusiv adulții.

Președintele Emmanuel Macron a cerut guvernului să pregătească o versiune mai restrânsă a legii.

Cu toate acestea, guvernele europene continuă să avanseze în această direcție. Grecia intenționează să introducă o interdicție pentru persoanele sub 15 ani din ianuarie 2027, iar Danemarca — din iulie 2027. În Spania este discutată o restricție pentru minorii sub 16 ani, iar Regatul Unit este așteptat să introducă propria interdicție anul viitor.

În septembrie, Comisia Europeană a prezentat proiectul său de lege Kids Act, care îi împiedică pe copiii sub 13 ani să își creeze conturi pe rețelele sociale și limitează accesul celor de 13 și 14 ani.

Calea creării platformelor, „salutată” de Bruxelles

Miercuri, la Berlin s-a conturat o abordare diferită. A fost lansată European Social Association, susținută de peste 150 de organizații, inclusiv Mastodon, care va coordona activitatea rețelelor sociale deschise și descentralizate, aflate sub controlul europenilor înșiși.

„Europa are nevoie de o infrastructură socială deschisă, interoperabilă și administrată de comunități, care să reflecte valorile sale democratice și să servească intereselor publice”, au declarat copreședinții inițiativei Michael Foster și Björn Staschen.

Această idee este susținută într-o anumită măsură la Bruxelles. Strategia Open Source a Comisiei Europene, publicată în iunie, numește rețelele sociale descentralizate drept unul dintre cele patru domenii în care vor fi sprijinite alternative europene, alături de cloud, instrumente de lucru și poșta electronică securizată.

„Desigur, salutăm dezvoltarea platformelor europene de social media”, a declarat pentru Euronews Next purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier. „Strategia Open Source urmărește dezvoltarea unor soluții suverane, reducerea dependenței tehnologice și extinderea alternativelor deschise în domenii precum serviciile cloud, IA, tehnologiile internetului, securitatea cibernetică și semiconductorii”.

Regnier a mai menționat că misiunea Comisiei este de a sprijini startup-urile și acceleratoarele de afaceri, însă nu a precizat nici finanțări concrete, nici proiecte ce țin de rețelele sociale.

Cine va fi prins în această plasă?

Cele două abordări s-ar putea ciocni. Interdicția australiană vizează zece platforme comerciale mari, de la TikTok la YouTube. Legea franceză, anulată ulterior, era mult mai extinsă, aplicându-se oricărui serviciu în care utilizatorii comunică sau distribuie conținut. O astfel de definiție ar fi putut include și rețelele administrate de comunități, precum Mastodon.

Comisia susține că Kids Act evită amploarea pe care o avea legea franceză. Enciclopediile, platformele educaționale și știrile digitale sunt excluse de la aplicarea acesteia, iar conținutul care poate fi vizualizat fără cont va rămâne accesibil.

„Toate serviciile online vor trebui să demonstreze că sunt sigure pentru minori”, a spus Regnier. „Inversăm sarcina probei”.

Potrivit proiectului de lege, copiii sub 13 ani nu vor avea deloc conturi pe rețelele sociale. Părinții vor putea crea "mini-conturi" limitate pentru adolescenții de 13 și 14 ani, iar conturile complete vor fi disponibile de la 15 ani.

Comisia nu a precizat dacă aceste reguli se vor aplica rețelelor descentralizate în același mod ca în cazul platformelor mari.

Verificarea vârstei reprezintă un alt obstacol. Giganții tehnologici pot plăti pentru sisteme de verificare, însă serviciile administrate de voluntari s-ar putea să nu își permită acest lucru. UE dezvoltă o aplicație gratuită pentru verificarea vârstei, care păstrează confidențialitatea, pe care Comisia speră să o lanseze până la sfârșitul anului.

Puncte comune

Ambele părți sunt tot mai des de acord că problema nu constă doar în cine utilizează platformele, ci și în modul în care acestea sunt concepute.

Pe lângă restricțiile de vârstă, Kids Act vizează elementele care provoacă dependență, precum derularea infinită, mecanismele de recompensare și notificările nocturne. Platformele care încalcă regulile riscă amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală. Săptămâna aceasta, un deputat din parlamentul olandez a propus, de asemenea, interzicerea „elementelor nocive de design care provoacă dependență”.

Fie că va interzice platformele, fie că va crea altele noi sau le va face pe ambele, indiferent de cum va proceda Europa, platformele înseși par să se schimbe oricum.