Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE riscă reduceri de buget

Statele membre cântăresc în prezent ce cheltuieli să reducă în cadrul unei înțelegeri mai ample, potrivit căreia Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE s-ar putea confrunta cu diminuarea bugetelor lor, transmite euronews.com.

Țările UE poartă negocieri tensionate privind următorul Cadru financiar multianual (CFM) — bugetul pentru anii 2028–2034. Miercuri, ambasadorii vor discuta posibile repere de compromis privind volumul total, care inițial se ridica la circa 2 trilioane de euro.

„Majoritatea statelor membre consideră Rubrica 4 [Administrația publică europeană] drept un domeniu în care ar putea fi operate reduceri”, se arată într-o notă distribuită înaintea discuției de miercuri la nivelul ambasadorilor UE.

Potrivit documentului, multe guverne europene au pus sub semnul întrebării „justificarea creșterii propuse a numărului de angajați, prevăzută în propunerea Comisiei Europene, în timp ce multe state membre limitează cheltuielile și numărul angajaților din propriile administrații naționale”.

Nivelul la care Bruxelles-ul ar trebui să stabilească plafonul pentru următorul buget rămâne un subiect de divergențe între statele membre, împărțite între tabăra susținătorilor unui buget mai ambițios, condusă de Franța și Spania, și așa-numitele țări „frugale”, precum Germania și Țările de Jos, care insistă asupra reducerii bugetului „cu câteva sute de miliarde de euro”.

În iunie, Cipru, care deținea atunci președinția Consiliului UE, a prezentat o propunere de compromis ce prevede reducerea volumului total cu 2%, cele mai mari tăieri vizând Fondul pentru competitivitate, destinat investițiilor în apărare și industrie, și fondul Global Europe, din care este finanțat ajutorul pentru dezvoltare.

Actuala președinție irlandeză lucrează în prezent la un nou compromis, care este așteptat la începutul lunii octombrie, înaintea unei noi discuții la summitul Consiliului European din 15–16 octombrie.

„Cum evaluați volumul cheltuielilor propus în actualul Negotiating Box și care credeți că ar putea fi un posibil nivel de compromis pentru aceste discuții?” — întreabă guvernul irlandez ambasadorii UE într-o notă.

În ceea ce privește finanțarea Planurilor naționale și regionale de parteneriat, care acoperă sprijinul UE pentru regiunile mai sărace, agricultură și pescuit, nota precizează că aceasta reprezintă „cea mai importantă prioritate pentru majoritatea statelor membre”.

Referindu-se la Fondul pentru competitivitate, președinția notează sprijinul larg pentru obiectivul acestuia — consolidarea sectoarelor europene de cercetare și apărare —, dar subliniază că „mai multe țări admit o majorare mai moderată a fondurilor”.

Sprijinul pentru extindere, în special pentru Ucraina, este de asemenea considerat o prioritate în cadrul programului de ajutor internațional.

Cu alte cuvinte, domeniul în care există cel mai mare consens, potrivit notei președinției, este bugetul alocat instituțiilor UE înseși. Multe capitale europene își strâng deja cureaua pe fondul creșterii cheltuielilor pentru apărare, al majorării prețurilor la energie și al ajutorului acordat Ucrainei.

Comisia Europeană efectuează o analiză care, potrivit așteptărilor, va duce la o reorganizare internă. Aceste planuri pot fi corelate cu propunerea privind modul în care ar trebui să funcționeze în practică o uniune formată din 30 sau mai multe state membre, care este așteptată până la sfârșitul lunii.

Serviciul European de Acțiune Externă se află, de asemenea, sub presiunea cererilor de reforme și eficientizare; ultima propunere, pregătită la inițiativa Germaniei, prevede subordonarea directă a serviciului diplomatic al UE Comisiei Europene și asigurarea unei prezențe semnificative a diplomaților naționali detașați în cadrul acestuia.

Discuția privind bugetul blocului va continua la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de săptămâna viitoare.