Comisarul european pentru Apărare: Înlocuirea capacităților militare ale SUA va costa Europa 500 de miliarde de euro

El a avertizat că UE trebuie să acționeze împreună și să lanseze producția „celor mai mari sisteme” de armament necesare pentru propria apărare, altfel va trebui să se confrunte cu consecințele, transmite euronews.com. 

„În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări serioase în domeniul industriei de apărare”, a declarat el la un eveniment public la Bruxelles. „Experții germani au calculat recent că europenii vor avea nevoie de aproximativ 500 de miliarde de euro pentru a crea propriile capacități strategice și pentru a înlocui cele americane, care sunt acum dislocate pe continentul european”.

„Avem nevoie deja acum de schimbări radicale în politica și practica de apărare”.

Aceste mijloace includ în mod tradițional sisteme antiaeriene, informații, transporturi aeriene strategice și alte componente. Totuși, comisarul european pentru apărare s-a bazat pe un raport al Institutului Kiel din Germania, conform căruia în următorul deceniu vor trebui cheltuite aproximativ 500 de miliarde de euro pe zece direcții cheie.

„Progrese semnificative spre suveranitate pot fi realizate în 3-5 ani, iar un grad înalt de autonomie în majoritatea domeniilor – în 5-10 ani, dacă aceste obiective vor fi stabilite ca priorități politice și Europa va merge împreună spre atingerea lor”, se arată în raport.

Kubilius a declarat de mai multe ori că, pentru a se apăra de agresiunea externă, UE trebuie să crească producția acestor capacități și să o facă mult mai rapid. Potrivit lui, pentru aceasta vor fi necesare resurse foarte mari.

Mai multe structuri europene de securitate avertizează că, până în 2030, Rusia ar putea fi pregătită să atace un aliat NATO sau un stat membru UE. Această amenințare este agravată de faptul că președintele SUA, Donald Trump, în al doilea mandat, se îndepărtează și mai mult de angajamentele de apărare a Europei.

Recent, republicanul a anunțat retragerea a 5.000 de militari americani din Germania; aceasta face parte dintr-o campanie mai amplă de reducere a contingentului, care ar trebui să dureze între 6 și 12 luni. În total, în Europa, sub egida NATO, sunt dislocați aproximativ 80.000 de militari americani.

Tensiunile dintre SUA și ceilalți aliați NATO, 23 dintre care sunt și membri UE, au crescut brusc în ultimele săptămâni din cauza refuzului Europei de a susține Washingtonul în campania sa militară împotriva Iranului.

La sfârșitul lunii aprilie, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a declarat că conducerea iraniană „umilește” negociatorii Casei Albe; la scurt timp după aceste declarații a fost anunțată reducerea contingentului american din Germania.

Recent, ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a declarat că Trump „este încă dezamăgit” de Europa din cauza poziției sale față de război. Trump a mers chiar mai departe, numind aliații NATO „lași” pe rețelele sociale și promițând să „țină minte” cum au respins cererea armatei americane de ajutor în Orientul Mijlociu.

Luptă sau fugi

În ciuda voinței politice de la Bruxelles de a crește potențialul de apărare al Uniunii, rămâne o întrebare cheie despre cum va putea Europa să finanțeze proiectele ample necesare pentru aceasta.

Declarațiile lui Kubilius au fost făcute în ziua următoare după ce Merz și președintele Franței, Emmanuel Macron, au anunțat renunțarea la proiectul emblematic european de apărare – programul franco-german Future Combat Air System (FCAS).

Programul a fost lansat în 2017. El prevedea crearea unui înlocuitor pentru avioanele de vânătoare Rafale franceze și Eurofighter, aflate în dotarea Germaniei și Spaniei. Acesta urma să fie completat de drone, senzori și sisteme digitale de comunicații care să funcționeze într-un spațiu de luptă rețea unificat.

Acest proiect era considerat un test important al eforturilor europene pentru o cooperare mai strânsă în domeniul apărării, menită să asigure un front comun în fața Rusiei ostile, în contextul deteriorării relațiilor cu SUA.

Răspunzând la întrebarea dacă o cooperare europeană în domeniul apărării este posibilă și dacă eșecul FCAS ar putea crea probleme pentru inițiativele viitoare, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Renier, a declarat că executivul UE nu comentează proiectele individuale.

Totuși, potrivit lui Renier, instrumentele financiare inovatoare ale UE, în special programul de finanțare Security Action for Europe (SAFE), ar trebui să ajute.

„Acesta este unul dintre principalele priorități indicate de comisarul Kubilius, precum și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen”, a explicat el.

În cadrul acestui program, Comisia Europeană a rezervat aproximativ 150 de miliarde de euro pentru creditare, sperând astfel să stimuleze guvernele naționale să cheltuiască suficiente fonduri pentru apărare. Scopul este ca, dacă SUA vor continua să-și reducă prezența, iar Rusia va ataca până în 2030, Europa să fie pregătită.

„Achizițiile comune se dezvoltă destul de activ și, din nou, succesul SAFE vorbește de la sine”, a remarcat Renier.

Comisia a aprobat deja 18 cereri, iar pentru cinci dintre ele au fost încheiate acorduri de credit.