Euronews: Franța riscă o criză a datoriilor similară cu cea din Grecia

Deși a recuperat o parte din pierderi, închizând ședința de tranzacționare cu o scădere de 0,72%, indicele rămâne aproape de minimul ultimelor patru luni. Joi, 28 noiembrie, CAC 40 a deschis pe plus, înregistrând o creștere de 0,56%, până la 7.180,19 puncte, relatează euronews.com.

Cauza pesimismului pe piață a fost instabilitatea politică. Prim-ministrul Franței, Michel Barnier, poate fi în pericol de a fi demis de partidele de opoziție dacă recurge la instrumentele constituționale pentru promovarea planului său bugetar. Atât partidele de stânga, cât și extrema dreaptă, Adunarea Națională, au dreptul de a prezenta un vot de neîncredere și de a înlătura Guvernul.

Piețele franceze rămân în urma celor mondiale

Piața bursieră franceză se află de câteva luni sub presiunea tulburărilor politice continue. Indicele CAC 40 este un caz rar de performanță negativă, în timp ce indicii globali arată o creștere constantă. De la începutul anului, indicele parizian a scăzut cu 5,3%, în timp ce Stoxx 600 din Europa a crescut cu 5,6%, iar DAX-ul german a înregistrat o creștere de 15%. Întârzierea devine și mai evidentă la nivel global. Wall Street a atins noi maxime de mai multe ori. Indicele S&P 500 a crescut cu aproape 26%, iar Hang Seng din China a urcat anul acesta cu 13%.

Acțiunile băncilor franceze au suferit cel mai mult din cauza incertitudinii privind finanțele publice ale țării. Miercuri, 27 noiembrie, titlurile BNP Paribas SA au scăzut cu 3%, atingând un minim al ultimelor șase luni, iar de la începutul anului, acțiunile celei mai mari bănci din Franța au pierdut peste 11%. Titlurile companiei de asigurări AXA au scăzut în aceeași zi cu 4,3%, iar Credit Agricole a pierdut 1,3%.

Tulburările politice din Franța

În iunie, președintele Emmanuel Macron a anunțat organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în urma cărora a fost format un guvern minoritar. Acesta a fost condus, după lungi negocieri, de Michel Barnier. Veteranul politicii franceze conservatoare a prezentat un plan bugetar care vizează reducerea nivelului datoriei publice prin reducerea semnificativă a cheltuielilor și creșterea taxelor. Cu toate acestea, proiectul de lege s-a confruntat cu o opoziție puternică din partea alianțelor de stânga și a populistei extreme drepte, Adunarea Națională, condusă de Marine Le Pen.

Acest impas politic generează temeri privind posibila repetare a unei crize financiare în stil grecesc, deoarece deficitul bugetului public al Franței este estimat să atingă 6,1% din PIB în acest an - mai mult decât dublul limitei stabilite de Uniunea Europeană. Conform prognozelor Comisiei Europene, raportul datoriei Franței față de PIB va ajunge la 112,4% în 2024, al doilea cel mai mare nivel din UE. Planul Guvernului de a-l reduce cu 5,1% anul viitor este considerat de mulți ca fiind nerealist.

În luna mai, agenția S&P Global Ratings a redus ratingul de credit al Franței de la AA la AA-, prognozând un deficit de 3% din PIB până în 2027.

Preocupările legate de stabilitatea politică și financiară a Franței au determinat diferența dintre randamentele obligațiunilor guvernamentale germane și franceze - un indicator cheie al sentimentului pieței față de risc - să atingă 86 de puncte de bază, cel mai ridicat nivel din iulie 2012.

Euro ar putea fi supus unei presiuni suplimentare

Incertitudinea politică din Franța, criza industriei auto din Germania și amenințările tarifare ale lui Donald Trump au înrăutățit perspectivele economice ale zonei euro. Acest lucru ar putea duce probabil la o scădere suplimentară a cursului euro în raport cu alte monede din grupul G-10, în special față de dolarul american. În prezent, perechea EUR/USD se tranzacționează la nivelul de 1,05 dolari pe euro, rămânând la minimul anual.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.