BCE majorează pentru prima dată în trei ani rata dobânzii, pe fondul inflației cauzate de războiul cu Iranul

Banca Centrală Europeană (BCE) implementează politica monetară în zona euro prin trei rate-cheie ale dobânzii, iar rata pentru facilitățile de depozit servește drept principal reper al politicii sale, transmite euronews.com.

Ultima dată când rata pentru facilitățile de depozit ale BCE a fost majorată a fost în septembrie 2023, când a atins un maxim de 4,0% după un ciclu de înăsprire destinat stabilizării crizei inflaționiste post-pandemice.

BCE a majorat, de asemenea, rata pentru operațiunile principale de refinanțare la 2,4%, iar rata pentru facilitățile de credit marginal la 2,65%.

Creșterea ratelor-cheie marchează o schimbare clară față de ciclul de relaxare care a caracterizat abordarea BCE în cea mai mare parte a anului 2025 și are loc pe fondul accelerării inflației în zona euro până la 3,2% în mai, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023, în timp ce prețurile la energie au crescut cu 10,9%.

Practic, consiliul guvernatorilor a recunoscut că nu mai poate rămâne pasiv.

Chiar înainte de ședința de joi, piețele financiare au anticipat aproape în totalitate majorarea ratelor: membrii consiliului guvernatorilor BCE, atât susținătorii unei politici mai dure, cât și „porumbei”, au semnalat o creștere în iunie.

Economia zonei euro sub presiune

Majorarea ratelor survine într-un moment dificil pentru economia zonei euro.

Economia blocului s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului 2026, ceea ce a determinat economiștii să avertizeze asupra riscului unei perioade de stagflație, adică o combinație de creștere economică slabă, inflație accelerată și scădere a încrederii.

Chestionarul propriu al BCE printre analiștii profesioniști (Survey of Professional Forecasters) estimează o creștere a PIB-ului de doar 0,9% în 2026. Revizuirea în scădere este legată direct de efectul negativ al prețurilor ridicate la energie, cauzat de războiul din Iran.

Inflația a urcat la 3,2%, cel mai ridicat nivel din 2023, iar inflația de bază, care exclude componentele volatile precum alimentele și energia, a crescut de asemenea de la 2,2% în aprilie la 2,5% în mai, contrazicând astfel ipoteza că presiunile asupra prețurilor sunt limitate doar la sectorul energetic.

Pentru gospodăriile și companiile din cele 21 de țări ale zonei euro, această decizie înseamnă creșterea costurilor împrumuturilor ipotecare și corporative într-un moment în care puterea de cumpărare este deja afectată de prețurile ridicate la combustibili și gaze.

Piețele anticipează, de asemenea, o probabilitate de aproximativ 50% pentru o nouă majorare în septembrie, ceea ce indică faptul că pasul făcut joi este perceput ca începutul unei noi etape de înăsprire a politicii, nu ca o măsură punctuală.

Economiștii au tras semnale de alarmă

Argumentele pentru majorarea ratei joi au fost formulate din timp, iar cea mai fermă poziție a avut-o membrul Consiliului Executiv al BCE, Isabel Schnabel, responsabilă pentru operațiunile de piață ale băncii.

Schnabel a susținut că BCE trebuie să majoreze rata în iunie indiferent dacă negocierile de pace în curs privind Iranul vor duce la un acord, invocând durata conflictului și cât de mult prețurile ridicate la energie s-au răspândit deja în restul economiei.

Vorbind la o conferință din Seul, Schnabel a avertizat că „riscul de destabilizare a așteptărilor inflaționiste crește” și că banca nu mai poate „ignora acest șoc”.

Economistul șef al BCE, Philip Lane, a declarat, de asemenea, că de la prognozele din martie condițiile s-au înrăutățit și că ședința din iunie va conduce la o revizuire în creștere a prognozei inflației. Schnabel a mers și mai departe, sugerând că inflația ar putea ajunge la 4% până la sfârșitul anului.