UE condamnă sancțiunile SUA împotriva judecătorilor CPI

Despre sancțiunile îndreptate și împotriva cetățenilor din Benin, Uganda și Peru a anunțat joi, 5 iunie, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a declarat că această decizie a fost luată din cauza „investigațiilor nefondate și politizate” ale Curții Penale Internaționale privind crimele de război pretins comise de trupele americane în Afganistan și de Israel în Fâșia Gaza, transmite euronews.com.

În urma celei de-a doua investigații au fost emise mandate de arestare pe numele premierului israelian, Benjamin Netanyahu, și al fostului ministru al Apărării, Yoav Gallant. Judecătoarea Hohler a emis o decizie în favoarea acestor mandate.

Ca urmare a acestor măsuri, patru judecători nu vor putea avea acces la proprietățile și activele lor pe teritoriul SUA, iar de asemenea, le va fi interzis să efectueze tranzacții cu organizații americane. Interdicțiile le pot afecta activitatea zilnică.

„Îndemnăm aliații noștri să se alăture nouă în condamnarea acestui atac rușinos”, a spus Rubio.

Apelul lui Rubio a primit o reacție contrară: susținere fermă a Curții de la Haga și o respingere categorică a sancțiunilor.

„CPI trage la răspundere pe cei vinovați de cele mai grave crime din lume și oferă victimelor o voce. Trebuie să acționeze liber și fără presiuni”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Vom susține întotdeauna justiția globală și respectul pentru dreptul internațional”.

Președintele Consiliului European, António Costa, a exprimat o opinie similară.

„UE susține ferm Curtea Penală Internațională, piatra de temelie a justiției internaționale”, a declarat Costa.

Potrivit acestuia, „CPI nu acționează împotriva națiunilor, ea acționează împotriva impunității. Trebuie să-i apărăm independența și integritatea. Supremația legii trebuie să prevaleze asupra supremației puterii”.

Țările de Jos, care găzduiesc CPI, și-au exprimat, de asemenea, condamnarea fermă, subliniind că activitatea Curții trebuie să rămână „cât mai neîngrădită posibil”.

„Țările de Jos nu aprobă noile sancțiuni împotriva oficialilor Curții Penale Internaționale”, a declarat ministrul de Externe olandez, Caspar Veldkamp.

„Instanțele și tribunalele internaționale independente trebuie să-și poată desfășura activitatea fără obstacole. Susținem ferm Curtea”.

Influență extrateritorială

Respingând „presiunea externă asupra instituțiilor judiciare”, Guvernul Sloveniei a declarat că îi va acorda judecătoarei Beti Hohler „tot sprijinul necesar pentru îndeplinirea mandatului său în situația actuală”.

Țara a cerut Bruxelles-ului să activeze imediat așa-numitul statut de blocare, în vigoare de mai multe decenii, conceput pentru a proteja cetățenii și companiile UE de aplicarea extrateritorială a sancțiunilor din partea țărilor non-UE.

Legea a fost adoptată ca răspuns la sancțiunile impuse de Washington în 1996 împotriva Cubei, Iranului și Libiei, care au avut consecințe pentru operatorii europeni implicați în comerț legal cu aceste trei țări, în special cu Cuba.

Legea de blocare a devenit din nou relevantă în 2018, când prima administrație Trump s-a retras din acordul nuclear cu Iranul, a reintrodus sancțiuni anulate anterior și a amenințat că va pedepsi companiile care fac afaceri cu Teheranul, indiferent de locația lor geografică sau de forma lor de proprietate.

Deși Bruxelles-ul a încercat să atenueze impactul negativ al acestor sancțiuni secundare, multe companii europene au întrerupt voluntar relațiile cu Iranul, de teamă să nu-și piardă accesul la profitabila piață americană dominată de dolar.

Nici von der Leyen, nici Costa nu au menționat statutul în declarațiile lor.

În comunicatul său, CPI insistă că „va continua să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu Statutul de la Roma și cu principiile de justiție și procedură legală adecvată”.

„Persecutarea celor care caută să asigure tragerea la răspundere nu aduce niciun folos civililor prinși în conflict. Aceasta doar încurajează pe cei care cred că pot acționa cu impunitate”, se arată în declarație.

„Aceste sancțiuni nu sunt îndreptate doar împotriva persoanelor desemnate, ci și împotriva tuturor celor care susțin Curtea, inclusiv cetățeni și entități corporative din statele părți. Ele vizează victimele nevinovate din toate situațiile aflate în analiză la Curte”.

SUA, care nu sunt parte la Statutul de la Roma din 1998, mențin de mult timp o relație tensionată cu CPI, privindu-i cu suspiciune capacitatea de a desfășura investigații asupra cetățenilor din întreaga lume. Mandatul de arestare emis pe numele lui Netanyahu a fost întâmpinat la Washington cu condamnări bipartizane și a provocat un nou atac din partea administrației Trump.

La începutul acestui an, Ungaria a sfidat în mod deschis CPI, ignorând mandatul și invitându-l pe Netanyahu la Budapesta. Ulterior, Ungaria și-a anunțat intenția de a se retrage din Statutul de la Roma, devenind astfel primul stat parte care face acest lucru.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.