theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
20 Noiembrie 2026, 23:05
708
Copiază linkul
Link copiat

Veniturile bogaților din România au crescut de 6,3 ori în 35 de ani

În cei 35 de ani care au trecut de la revoluție, economia României a crescut semnificativ.

Veniturile celor bogați din România au crescut de 6,3 ori în 35 de ani.
Veniturile celor bogați din România au crescut de 6,3 ori în 35 de ani.

PIB-ul real pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de circa 2,5 ori în perioada 1990-2025, iar speranța de viață a crescut de la 69 de ani în 1997 la 76 de ani în 2023, transmite zf.ro

Totuși, rezultatele creșterii economice au fost distribuite inegal. Venitul real mediu al celui mai bogat 1% din populația adultă este astăzi de 6,3 ori mai mare decât în 1990. În același timp, veniturile jumătății populației cu cele mai mici câștiguri au crescut cu doar 39%.

Aceste date sunt prezentate într-un studiu al Romanian Economic Monitor (RoEM) — proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Specialiștii au evaluat schimbările la nivelul bunăstării după patru indicatori: venituri, sănătatea populației, inegalitate și sărăcie.

«Datele indică o creștere semnificativă a veniturilor în România în ultimele trei decenii și jumătate. Indicatorii de sănătate demonstrează, de asemenea, o îmbunătățire considerabilă. Totuși, pe parcursul întregii perioade, decalajul dintre veniturile mari și cele mici s-a mărit, deși sărăcia extremă s-a redus semnificativ», a explicat cercetătorul echipei RoEM-UBB FSEGA, Balázs Markó.

Potrivit acestuia, indicatorii medii la nivel național nu reflectă întotdeauna situația reală a fiecărei familii, iar progresul pe termen lung nu exclude perioade de reducere a puterii de cumpărare. În prezent, această temă este deosebit de actuală pe fundalul discuțiilor despre criza costului vieții din România și Europa, precum și al protestelor în masă din Franța și Italia.

După criza economică prelungită din anii 1990, legată de perioada de tranziție, creșterea economică s-a accelerat după anul 2000, deși a fost întreruptă de noi crize.

Cercetătorii din Cluj-Napoca leagă acest progres de dezvoltarea concurenței și a inițiativei private, care au contribuit la utilizarea mai eficientă a capitalului și forței de muncă, precum și de integrarea în Uniunea Europeană.

Balázs Markó face referire la estimările profesorului Basile Grassi de la Universitatea Bocconi din Milano. Potrivit acestora, aderarea la UE a asigurat, pe parcursul a 15 ani, o creștere suplimentară a PIB-ului real pe cap de locuitor de peste 30% în țările din Europa Centrală și de Est care au aderat la Uniunea Europeană în 2004.

România, care a aderat la UE ceva mai târziu, a urmat o cale similară. Unul dintre factorii creșterii a fost transferul de tehnologii și cunoștințe care a însoțit extinderea legăturilor comerciale cu Europa de Vest.

Speranța de viață și sănătatea

În domeniul sănătății, după aproape două decenii de stagnare, speranța de viață la naștere a crescut cu șapte ani, arată datele ONU.

Totuși, România rămâne în urmă față de Italia, unde acest indicator este de 83,7 ani, și Franța — 83,3 ani.

Unul dintre factorii importanți ai îmbunătățirii situației a fost reducerea mortalității infantile: de la circa 24 de cazuri la 1000 de nou-născuți în 1990 la 6 cazuri la 1000 în 2024.

Inegalitatea și nivelul sărăciei

Studiul notează că datele Băncii Mondiale pentru anii 2015-2023, dimpotrivă, indică o reducere a inegalității veniturilor. Totuși, aceste rezultate nu se contrazic neapărat, întrucât se referă la perioade de timp și indicatori diferiți.

În ceea ce privește sărăcia, nivelul sărăciei extreme a scăzut de la 11,1% în 2006 la 0,7% în 2023, potrivit datelor Băncii Mondiale. Calculele se bazează pe pragul global al sărăciei extreme — 3 dolari pe persoană pe zi.

În același timp, specialiștii RoEM avertizează că acest prag este foarte scăzut, iar depășirea lui nu garantează încă un nivel de trai decent în România.

Potrivit Eurostat, ponderea românilor care nu își puteau asigura încălzirea adecvată a locuinței s-a redus de la 33,3% în 2007 la 11,9% în 2025. Totuși, aceasta este mai mare decât în 2024, când indicatorul era de 10,8%.

De asemenea, în 2025, 16,8% dintre locuitorii României se confruntau cu deprivare materială și socială severă, iar rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) era de 27,4%.

În pofida scăderii ambilor indicatori în ultimul deceniu, aceste cifre arată că o parte semnificativă a populației continuă să se confrunte cu dificultăți financiare.

Ce este necesar pentru continuarea creșterii economice

Pentru continuarea creșterii bunăstării, cercetătorii din Cluj-Napoca consideră că cele mai importante condiții sunt accesul la finanțarea investițiilor și reducerea credibilă a deficitului bugetar.

În opinia lor, acest lucru va permite menținerea încrederii investitorilor și evitarea creșterii costurilor împrumuturilor pentru stat și mediul de afaceri.

«O asemenea ajustare poate contribui la îmbunătățirea condițiilor de finanțare, dar nu garantează creșterea automată a investițiilor private. Pe termen scurt, majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pot frâna cererea și activitatea economică. De aceea, este importantă nu doar reducerea deficitului, ci și modul în care aceasta este realizată», a declarat Balázs Markó.

El a subliniat, de asemenea, necesitatea de a proteja investițiile publice utile și locuințele.

Abonați-vă la știrile Point.md pe Google
Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
Acest text a fost tradus cu ajutorul AI. Ați observat o greșeală?