Deficitul bugetar al Ucrainei de 23 de miliarde de euro pune UE în impas: Zelenski solicită ajutor urgent

La Bruxelles se tem că acest pas va submina compromisul fragil privind finanțarea etapizată a Kievului până în 2027.

Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza deficitului bugetar în creștere al Ucrainei, în condițiile în care cele 27 de state ale blocului suportă aproape singure povara cheltuielilor pentru sprijinirea țării, transmite euronews.com.

Problema a ieșit în prim-plan luni, la reuniunea „coaliției celor dispuși” de la Kiev, organizată cu prilejul celebrării de către Ucraina a celei de-a 35-a aniversări a independenței.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ministerul Apărării se confruntă cu un deficit de finanțare de 23,1 miliarde de euro, care trebuie acoperit pentru continuarea acțiunilor militare. 

După cum explică specialiștii, „gaura” nu a apărut din cauza unor cheltuieli neprevăzute. Ucraina a transferat în prima jumătate a anului fonduri planificate inițial pentru a doua jumătate a anului. Aceste 23 de miliarde de euro sunt necesare pentru plățile către personal, sprijin social și achiziționarea de armament, inclusiv 6 miliarde de euro în avansuri pentru livrările planificate pentru începutul anului 2027.

Potrivit lui Zelenski, acoperirea acestui decalaj este vitală pentru ca Ucraina să rămână „competitivă în ceea ce privește numărul de lovituri în adâncime” asupra Rusiei și să poată „să-i facă să sufere”, sporind presiunea asupra președintelui Putin pentru ca acesta să accepte negocieri de pace substanțiale. „Avem nevoie de mai mulți bani, de mult mai mulți”, a spus Zelenski.

Soluția propusă de acesta constă în devansarea de către UE a unei părți din împrumutul de 90 de miliarde de euro. Bruxellesul a împărțit acest împrumut în două tranșe a câte 45 de miliarde de euro pentru anii 2026 și, respectiv, 2027. Potrivit propunerii lui Zelenski, o parte a finanțării prevăzute pentru anul viitor ar putea fi transferată în acest an, pentru a acoperi gaura de 23 de miliarde de euro, împreună cu contribuția altor aliați.

Prima reacție a Comisiei Europene a fost rezervată. „Deocamdată, nu am fost informați oficial, pe canale bilaterale, despre intenția de a devansa finanțarea”, a declarat marți un purtător de cuvânt al acesteia.

„Suntem pregătiți să răspundem solicitărilor în cea mai mare măsură posibilă, însă deocamdată ne ghidăm după planul care a fost deja adoptat. Contactele cu Ucraina continuă și, pe baza acestora, vom stabili acțiunile ulterioare”.

Până în prezent, Bruxellesul a transferat 3,2 miliarde de euro sub formă de ajutor bugetar și 8,35 miliarde de euro sub formă de ajutor militar.

În total, 22 de miliarde de euro sunt alocate pentru achiziționarea de armament, precum avioane de vânătoare și drone. Aceste fonduri devin disponibile doar după ce contractele de apărare depuse de Kiev sunt verificate, iar procesul poate fi tergiversat din cauza erorilor și a modificărilor de ultim moment. Alte 6 miliarde de euro rămân nealocate.

Aproape 14 miliarde de euro în sprijin bugetar rămân, de asemenea, în suspensie, o parte dintre plăți fiind condiționate de realizarea reformelor. În ultimele luni, Parlamentul Ucrainei a încetinit aprobarea unor proiecte de lege-cheie, ceea ce provoacă îngrijorări la Bruxelles. Comisia declară că este pregătită să accelereze transferul fondurilor în acest an, însă în limita plafonului de 45 de miliarde de euro.

Printre direcțiile prioritare rămân sistemele de apărare antiaeriană, de care Ucraina are nevoie urgentă pentru a respinge atacurile continue ale Rusiei cu rachete balistice.

„În următoarele câteva săptămâni ne așteaptă o muncă foarte intensă în domeniul apărării, deoarece înțelegem ce este în joc”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene. – „Conștientizăm urgența incredibilă și, în consecință, ne accelerăm acțiunile”.

Când banii se întâlnesc cu politica

Neoficial, reprezentanții UE se îndoiesc că devansarea acordării împrumutului este realizabilă sau oportună. Modificarea calendarului ar necesita amendamente juridice la planul inițial și ar obliga Comisia Europeană să-și ajusteze, la rândul său, planurile de împrumut.

Aceasta ar implica și riscuri politice serioase. Liderii celor 27 de țări ale UE au acceptat împrumutul de urgență pornind de la premisa că acesta va asigura o finanțare stabilă pentru anii 2026 și 2027, până la intrarea în vigoare a următorului buget pe șapte ani al Uniunii, în 2028.

Devansarea unei părți din finanțarea prevăzută pentru 2027 ar putea lăsa Ucraina cu o nouă gaură bugetară mai târziu în același an, fără o înlocuire imediată a acestor fonduri. Nimic nu indică faptul că necesitățile Kievului se vor reduce anul viitor, având în vedere intensificarea atacurilor din partea Moscovei.

Convingerea liderilor UE să aprobe o nouă linie de credit în 2027, când se așteaptă o serie de alegeri cu miză ridicată, este considerată de mulți drept nerealistă din punct de vedere politic. O alternativă ar putea fi implicarea mai activă a altor aliați occidentali în acoperirea deficitului Ucrainei.

Însă oficialii UE se plâng că, cu excepția Marii Britanii și Norvegiei, alți aliați au contribuit mult mai puțin decât se aștepta, lăsând blocului o parte tot mai mare din povară. Sprijinul din partea SUA, anterior unul dintre cei mai mari donatori, a încetat practic.

O opțiune mai ambițioasă, avansată de Zelenski la reuniunea de luni a „Coaliției celor dispuși”, este folosirea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. UE deține circa 210 miliarde de euro în active rusești, cea mai mare parte a acestora aflându-se în Belgia. „Oriunde s-ar afla aceste active, trebuie să găsim o modalitate echitabilă de a le utiliza pentru apărarea împotriva războiului Rusiei”, a spus Zelenski.

Inițial, aceste active au fost considerate de Comisie drept Planul A pentru finanțarea Ucrainei în anii 2026-2027. Însă opoziția condusă de Belgia a zădărnicit acest plan în decembrie anul trecut. În cele din urmă, cei 27 de lideri au trecut la Planul B – împrumuturi comune pentru acordarea unui credit de 90 de miliarde de euro Ucrainei.

În pofida eșecului Planului A, unele state membre sunt în continuare convinse că activele rusești reprezintă soluția finală și se pregătesc să reînvie ideea.

„Trebuie să convenim asupra utilizării activelor rusești înghețate – nu a banilor cetățenilor UE, ci anume a fondurilor rusești înghețate – pentru achitarea acestei facturi”, a declarat luni prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, vorbind alături de Zelenski. – „Factura este foarte mare. Sunt sume enorme care trebuie plătite. De ce cetățenii Europei ar trebui să o achite integral? Este factura Rusiei”.

Oponenții continuă însă să se pronunțe ferm împotriva utilizării acestor active. Belgia continuă să ceară măsuri ample de solidaritate drept condiție pentru orice pași în această direcție, în timp ce Euroclear, compania financiară cu sediul în Belgia care deține cea mai mare parte a activelor, se confruntă cu procese intentate de Rusia.

„Judecând după ceea ce s-a întâmplat anul trecut, nu văd acum nicio dorință de a reveni la această problemă. Obstacolele și obiecțiile unor state membre nu au dispărut”, a declarat un înalt oficial al UE. – „Vom rezolva problemele pe măsură ce apar”.