Fost ambasador al UE: Autoritatea Uniunii Europene, amenințată din cauza poziției față de Israel

Acuzațiile privind standarde duble în aplicarea de către UE a dreptului internațional în cazul Ucrainei și al Fâșiei Gaza subminează încrederea țărilor din Sudul Global în Europa, țări cu care blocul european urmărește încheierea unor acorduri comerciale. Această opinie a fost exprimată într-un interviu pentru Euronews de către fostul ambasador al UE în teritoriile palestiniene, Sven Kuhn von Burgsdorff, transmite euronews.com.

„Din păcate ne-am pierdut autoritatea în lume, a spus el. – Dacă vorbiți acum cu reprezentanți ai Sudului Global, majoritatea țărilor cu care dorim să stabilim relații mai strânse în domeniul comerțului, resurselor economice, materiilor prime și energiei, veți constata că este foarte dificil să mobilizăm aceste parteneriate”, a adăugat el.

Kuhn von Burgsdorff a ocupat funcția de ambasador al UE în teritoriile palestiniene ocupate și în Fâșia Gaza din ianuarie 2020 până în iulie 2023. Recent, el a devenit coordonatorul unei scrisori trimise pe 10 iulie către liderii guvernelor și instituțiilor UE, semnată inițial de 27 de foști ambasadori ai UE și apoi susținută de încă 58 de diplomați din alte țări. Scrisoarea cerea acțiuni împotriva Israelului în legătură cu situația din Gaza și Cisiordania.

„Am fost profund impresionat de viteza cu care au fost luate măsuri împotriva invaziei complet ilegale a Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Însă ceea ce am făcut în cazul palestinienilor este pur și simplu rușinos. Practic, am închis ochii”, a spus Sven Kuhn von Burgsdorff.

Potrivit fostului ambasador, în prezent doar Bahamas și Micronezia sunt susținători oficiali și activi ai Europei în războiul său împotriva Rusiei din rândul țărilor Sudului Global.

„Aceasta înseamnă că țările din Sudul Global nu iau în serios UE și statele membre atunci când promitem că vom susține drepturile omului și vom apăra dreptul internațional”, a adăugat fostul ambasador, precizând că pentru a recâștiga încrederea, blocul trebuie „să acționeze împotriva a ceea ce vedem în fiecare zi în Gaza”.

Pe 7 octombrie 2023, Hamas a atacat așezări israeliene de lângă Gaza, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind 251. Până în iunie, mai rămâneau 50 de ostatici, dintre care 27 ar fi murit.

Începând cu 7 octombrie, Israelul și-a intensificat atacurile militare în Gaza și Cisiordania, ceea ce, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a dus la moartea a peste 60.000 de persoane.

„Ceea ce se întâmplă zi și noapte este un spectacol înfiorător de ucidere și mutilare a civililor nevinovați din Gaza în numele obiectivului declarat al guvernului Netanyahu, distrugerea grupării Hamas. Problema este că, potrivit dreptului internațional umanitar există principii clare de desfășurare a războiului, cum ar fi diferențierea între ținte civile și militare, proporționalitatea acțiunilor întreprinse și măsurile de precauție pentru a minimiza daunele aduse populației civile și daunele colaterale. Niciunul dintre aceste principii nu a fost respectat”, a declarat fostul emisar european.

Guvernul israelian a numit lupta sa împotriva grupării Hamas „un război existențial” și insistă că acțiunile sale respectă dreptul internațional.

Inacțiunea UE

Fostul emisar al UE a criticat inacțiunea blocului și ineficiența acordului umanitar dintre UE și Israel, anunțat de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, pe 10 iulie.

„Kallas a anunțat că pe 14 iulie va ajunge o cantitate semnificativă de ajutor umanitar în Gaza. Din păcate s-a întâmplat opusul. Nu numai că nu a fost permisă intrarea ajutorului suplimentar, dar după acest anunț, sute de civili nevinovați au fost uciși la punctele de distribuție a ajutoarelor”, a spus Sven Kuhn von Burgsdorff.

Din aprilie, Fondul Umanitar pentru Gaza, o organizație administrată împreună de Israel și SUA, este responsabil de distribuirea alimentelor în Gaza, după ce agențiile ONU s-au retras din livrarea ajutoarelor.

Totuși, de la început, fondul a fost puternic criticat de ONG-uri și agenții ONU pentru practicile sale de distribuție, inclusiv episoade în care armata israeliană ar fi tras asupra persoanelor înfometate care încercau să ajungă la alimente.

„Trebuie cu adevărat să acționăm pentru a evita un genocid complet. Se pare că în rândul populației europene, mai ales al tinerilor, se conturează un consens. Majoritatea covârșitoare dorește ca guvernele noastre să ia măsuri împotriva acestui măcel care continuă”, a subliniat fostul ambasador.

Pe 28 iulie, ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a declarat pentru agenția AP că a numi războiul un genocid este nefondat și nu face decât să încurajeze gruparea Hamas. Potrivit lui Sa’ar, Israelul vizează gruparea Hamas, nu civilii.

Propunerile foștilor ambasadori ai UE

Kuhn von Burgsdorff a explicat în interviul pentru Euronews ce recomandări au oferit cei 58 de foști ambasadori Uniunii Europene în legătură cu modul în care blocul ar trebui să reacționeze față de Israel. Printre ele se numără suspendarea acordurilor comerciale, încetarea cooperării în cercetare și cultură, precum și oprirea vânzărilor de arme.

„Am putea suspenda complet acordurile, dar pentru asta este nevoie de consensul tuturor celor 27 de state membre, ceea ce, în opinia noastră, este puțin probabil. Totuși putem acționa cu majoritate calificată, adică cel puțin 15 state membre, reprezentând două treimi din populația UE, pot lua decizii privind politicile comerciale. În acest caz, propunem suspendarea tuturor acordurilor comerciale preferențiale cu Israelul”, a spus fostul emisar european.

În scrisoare, foștii ambasadori au propus oprirea totală a comerțului cu așezările ilegale din teritoriile palestiniene ocupate și impunerea de sancțiuni împotriva coloniștilor israelieni care comit acte de violență.

„Aproape zilnic, coloniști israelieni violenți atacă casele palestinienilor, le incendiază, îi alungă, îi evacuează și le demolează proprietățile. Este o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, care prevede că populația unui teritoriu ocupat trebuie protejată de puterea ocupantă (în acest caz, Israelul)”, a spus fostul ambasador al UE.

Oficialii israelieni au condamnat violențele coloniștilor, dar le-au numit „cazuri izolate, nu un fenomen sistemic”.

„Printre propunerile foștilor ambasadori ai UE se numără impunerea de sancțiuni împotriva miniștrilor care cer deportarea sau distrugerea poporului palestinian ori evacuarea completă a populației din Gaza, precum ministrul de Finanțe Bezalel Smotrich, ministrul Securității Itamar Ben-Gvir sau ministrul Apărării Yoav Gallant”, a declarat Kuhn von Burgsdorff.

„Putem, de asemenea, să punem capăt cercetării academice și programelor tehnologice pe care le-am creat în cadrul UE, cum este programul Horizon Europe, în care Israelul a fost un beneficiar principal ani la rând”, au propus foștii ambasadori.

Diplomații UE nu au reușit nici luni, 4 august, să ajungă la un acord privind excluderea parțială a Israelului din fondul Horizon Europe, ca răspuns la războiul din Gaza, au declarat mai mulți diplomați pentru Euronews.

Reuniți online într-un nou grup de lucru privind Magrebul, cei 27 de diplomați ai UE nu au reușit să formeze o majoritate calificată pentru propunerea Comisiei Europene de a reduce accesul Israelului la fondul de cercetare Horizon Europe, evaluat la 95 de miliarde de euro.

Fostul emisar european a calificat această măsură drept „o propunere relativ minoră, care nu este suficientă”, precizând că aceasta se referă doar la finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii israeliene, lăsând neatinse cercetarea științifică, legăturile academice, comerțul cu așezările ilegale și relațiile de afaceri din aceste zone.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.