theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
15 Iulie 2025, 15:50
6 058
Copiază linkul
Link copiat

Un nou studiu a clarificat cauzele epidemiei globale de obezitate

Peste un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc cu obezitate, o adevărată epidemie globală. Medicii o asociază atât cu creșterea consumului de calorii, cât și cu scăderea activității fizice.

Un nou studiu a clarificat cauzele epidemiei globale de obezitate.
Un nou studiu a clarificat cauzele epidemiei globale de obezitate.

Totuși s-a constatat că raportat la dimensiunea corporală, oamenii din societățile mai dezvoltate economic cheltuie relativ mai puțină energie. Diferențele sunt însă prea mici pentru a explica rata mai mare a obezității în rândul populațiilor prospere. Astfel, acumularea generalizată a kilogramelor în plus pare să fie determinată în principal de cât consumăm, nu de câtă energie ardem, transmite naukatv.ru.

Rezultatele confirmă opinia general acceptată că principala cauză a excesului de greutate este consumul excesiv de energie și subliniază necesitatea unor politici care să vizeze reducerea acestuia, a remarcat epidemiologul Vanessa Oddo de la Universitatea din Illinois, Chicago. Totuși, ea și colegii săi avertizează că modelările pe calculator, observațiile unice și măsurătorile indirecte nu pot duce la concluzii definitive.

Studii anterioare au arătat că oamenii din societățile industrializate tind să aibă un indice de masă corporală și un procent de grăsime mai mari, deși tendințele sunt variabile. Pentru a analiza rolul relativ al dietei și al activității fizice, cercetătorii au studiat date de la mii de persoane de pe șase continente, provenind din diverse societăți și stiluri de viață.

Baza de date conține măsurători ale consumului de energie realizate prin analiza urinei participanților, după ce aceștia au băut apă marcată molecular cu izotopi grei de oxigen și hidrogen. În timpul arderii caloriilor, o parte din atomii de oxigen din apă este transformată în dioxid de carbon, pe care îl expirăm. Măsurând excesul de hidrogen greu în urină la câteva zile după consum, cercetătorii pot estima cât oxigen a devenit CO₂ și deci câtă energie a fost cheltuită.

S-au măsurat sau estimat și cheltuielile energetice pentru funcțiile de bază, cum ar fi respirația, termoreglarea și digestia, iar aceste valori au fost scăzute din consumul total de energie.

Indicatorii au fost calculați pentru 34 de populații din întreaga lume și ajustați în funcție de factori precum vârsta și dimensiunea corporală. S-a confirmat că oamenii din regiunile economic mai dezvoltate, în medie, consumă mai puțină energie, de exemplu, fermierii tuvani ard mai multe calorii decât americanii.

Diferențele sunt însă mici și variabile, spune Amanda McGrowsky, antropolog evoluționist la Universitatea Elon și coautoare a studiului. Potrivit cercetătorilor, diferențele se datorează în special cheltuielilor bazale mai mici de energie, nu nivelului de activitate fizică. Studii anterioare ale aceleiași echipe au sugerat că metabolismul în societățile industrializate poate fi mai rapid din cauza expunerii crescute la microbi și, implicit, a unei activități imunitare mai ridicate.

În ansamblu, diferențele în consumul total de energie explică doar 10% din legătura dintre dezvoltarea economică și obezitate. Ceilalți 90% din tendință par a fi determinați de consumul excesiv de energie, conchid cercetătorii.

Rezultatele întăresc legătura dintre consumul energetic și obezitate, observă biostatisticianul Jeff Goldsmith de la Universitatea Columbia. Totuși, baza de date este dezechilibrată, ea include mii de persoane din societăți dezvoltate, dar doar zeci din comunități de vânători-culegători sau agricultori.

„Mă îngrijorează ideea de a trage concluzii largi dintr-un eșantion dezechilibrat”, a subliniat Goldsmith.

Metodologia, deși interesantă, se bazează pe „multe presupuneri peste alte presupuneri”, completează biostatisticianul Andrew Brown de la Universitatea Medicală din Arkansas.

Estimările privind cheltuielile energetice de bază sunt extrapolate direct la populații diferite, ceea ce ar putea fi incorect, explică el. „Este foarte posibil ca modificări mici în activitatea fizică să influențeze semnificativ consumul energetic total”, a spus Andrew Brown.

Deoarece nu există date despre dieta fiecărui participant, e dificil de spus ce alimente contribuie cel mai mult la obezitate, recunosc autorii. Aceștia pornesc de la ideea că societățile dezvoltate consumă mai multe alimente ultraprocesate, bogate în calorii. un potențial factor care merită cercetat în continuare, a fost de acord și McGrowsky.

Totuși, concluziile studiului nu neagă în niciun caz importanța exercițiilor fizice, a avertizat ea.

„Activitatea fizică este extrem de benefică pentru sănătatea generală. Doar că este posibil să nu influențeze consumul total de energie așa cum se credea anterior”, a concluzionat cercetătoarea.

Acum ne puteți urmări și pe TelegramFacebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.

Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat