Studiu: Timpul exprimat prin numere fracționare pare mai lung, chiar dacă este mai scurt
Intervalul „2 ore și 55 de minute” li se pare oamenilor mai lung decât „3 ore” — acest paradox a fost confirmat de Deepak Sirwani de la Școala de Business Sauder a Universității din Columbia Britanică.

În 10 studii, de la analiza a 10 000 de descrieri ale cursurilor online până la 9 experimente cu 6 000 de participanți, formularea compusă a timpului le-a extins în mod constant percepția, transmite journals.sagepub.com.
Creierul gândește în unitățile care îi sunt prezentate: auzind „3 ore”, omul numără în ore, iar în formularea „2 ore și 55 de minute” minutele trec pe primul plan — durata se împarte într-o mulțime de fracțiuni mici, în loc de câteva mari, și pare mai amplă. Efectul funcționează în orice unități, de la ore și minute până la luni și zile. „Percepția timpului este extrem de subiectivă: aceeași durată este resimțită diferit în funcție de descriere, chiar și atunci când cantitatea de timp nu se schimbă”, explică Sirvani.
Consecințele practice sunt duble. Pentru a te apuca de o treabă amânată, este mai bine să rotunjești timpul: „o oră-două” pare mai ușor de cuprins decât „o oră și 40 de minute”. Datele precise funcționează invers: termenul-limită „15 decembrie, ora 20:00” pare mai îndepărtat decât simplul „15 decembrie” — omul începe să numere în ore, nu în zile, și este mai dispus să amâne treaba.
Într-unul dintre experimente, participanții refuzau să aștepte câteva zile pentru o plată mai mare, dacă data plății includea ora din zi. Iar în cazul unei norme săptămânale de antrenament de „1 oră și 55 de minute”, voluntarii își stabileau mai puține exerciții decât pentru cele rotunde „2 ore”. Așadar, atunci când îți stabilești un termen, scrie doar data — sau adaugă orele, dacă ai nevoie de o îngăduință.
Datele compuse schimbă și evaluarea produselor expirate: un produs cu mențiunea „30 septembrie 2026” pare expirat de mai mult timp decât unul pe care este scris simplu „septembrie 2026”, deși termenul este același. În teste, medicamentele expirate de curând, cu o dată exactă, le păreau oamenilor mai puțin eficiente. La fel funcționează și logistica: un colet „până la ora 16:00, pe 17 octombrie” pare mai îndepărtat decât „până pe 17 octombrie”, deși primul va ajunge mai devreme.
Nu există un format universal avantajos: uneori timpul trebuie să pară mai scurt, pentru ca obiectivul să pară realizabil, iar alteori — mai lung, de exemplu, cursurile online lungi sunt percepute ca fiind mai temeinice și mai valoroase.


