Studiu: Nivelul de dioxid de carbon din sângele oamenilor crește constant

Oamenii de știință au analizat peste două decenii de date despre populația SUA, ale căror rezultate au fost publicate pe paginile revistei Air Quality, Atmosphere and Health. Aceștia au descoperit modificări persistente ale compoziției chimice a sângelui, care urmăresc îndeaproape traiectoria creșterii CO₂ atmosferic, scrie naukatv.ru.

Studiul a inclus rezultatele analizelor de sânge a aproximativ 7.000 de persoane la fiecare doi ani, între 1999 și 2020. S-a dovedit că nivelul mediu de bicarbonat seric - un marker strâns legat de conținutul de CO₂ din organism - a crescut cu aproximativ 7% din 1999. Și nivelurile medii de calciu și fosfor au scăzut în aceeași perioadă.

Aceste modificări reflectă creșterea CO₂ atmosferic, care a crescut de la aproximativ 369 de părți per milion (ppm) în 2000 la peste 420 ppm astăzi.

Constatările sugerează că organismul uman încearcă deja să compenseze schimbările compoziției atmosferice, spune co-autorul studiului, Alexander Larcombe, de la Institutul Australian de Studii ale Copilului.

„Observăm o schimbare treptată a chimiei sângelui, care ține pasul cu creșterea dioxidului de carbon atmosferic, principala cauză a schimbărilor climatice”, explică el.

Cum afectează compoziția aerului organismul

Bicarbonatul joacă un rol cheie în menținerea echilibrului acido-bazic al organismului. Când nivelurile de CO₂ cresc, organismul reține mai mult bicarbonat pentru a stabiliza pH-ul sângelui. Cu toate acestea, funcționarea prelungită într-un astfel de mod compensator poate avea consecințe fiziologice în timp.

„Dacă tendințele actuale continuă, modelele noastre sugerează că, în termen de 50 de ani, nivelurile medii de bicarbonat s-ar putea apropia de limita superioară a normei moderne. Nivelurile de calciu și fosfor ar putea atinge, de asemenea, limitele inferioare ale intervalelor lor sănătoase până la sfârșitul acestui secol”, avertizează Larcombe.

Omenirea a evoluat într-o atmosferă cu niveluri de CO₂ de aproximativ 280-300 ppm. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, creșterea medie anuală a fost de aproximativ 2,6 ppm, iar în 2024 s-a înregistrat o creștere de 3,5 ppm.

Un alt argument

Studiul nu dovedește o cauză și un efect direct, dar tendințele constante observate în întreaga populație sunt greu de ignorat, spune geochimistul de mediu Phil Bierwirth, al doilea coautor al studiului.

„Cred că vedem consecințele faptului că corpurile noastre nu se adaptează”, afirmă el. „Se pare că suntem adaptați la un anumit interval de CO₂ din aer, iar acest interval s-ar putea să fi depășit deja. Normalitatea este menținută printr-un echilibru delicat între cantitatea de CO₂ din aer, pH-ul sângelui nostru, ritmul respirator și nivelurile de bicarbonat. Întrucât CO₂ din atmosferă este acum mai mare decât în orice alt moment din istoria omenirii, se pare că se acumulează în corpurile noastre. S-ar putea să nu ne putem niciodată adapta la astfel de schimbări, așa că limitarea CO₂ atmosferic este vitală.”

Acest lucru evidențiază un alt argument - și foarte semnificativ - pentru reducerea emisiilor, notează Larcombe.

„Nu spunem că oamenii se vor îmbolnăvi brusc odată ce un anumit prag este depășit. Dar datele noastre indică posibile schimbări fiziologice graduale de-a lungul generațiilor. Și acesta este un lucru pe care ar trebui să-l urmărim pe măsură ce conturăm politica viitoare privind schimbările climatice”, a concluzionat el.

Acum ne puteți urmări și pe Telegram, Facebook și Instagram pentru a fi la curent cu ultimele știri.