theme-icon
logo
logo
Menu icon
Point.md logo
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat
17 Iulie 2026, 16:36
10 432
Copiază linkul
Link copiat

Oamenii de știință au identificat indicatorii inimii care pot semnala îmbătrânirea accelerată

Cercetătorii au stabilit că viteza de îmbătrânire a organismului este direct legată de funcționarea inimii și a vaselor de sânge.

Oamenii de știință au identificat indicatorii inimii care pot semnala îmbătrânirea accelerată.
Oamenii de știință au identificat indicatorii inimii care pot semnala îmbătrânirea accelerată.

La studiu au participat 905 pacienți cu vârste între 1 și 89 de ani, cu boli netransmisibile și non-oncologice.

Oamenii de știință au măsurat la aceștia un spectru extins de indicatori ai hemodinamicii sistemice (modul în care sângele circulă prin întregul organism și cât de eficient inima și vasele sanguine asigură acest proces) și i-au comparat cu dinamica vârstei biologice.

Ce indicatori arată îmbătrânirea accelerată

Rezultatele cercetărilor au demonstrat că îmbătrânirea accelerată este corelată semnificativ cu creșterea tensiunii arteriale sistolice, pulsului și tensiunii arteriale medii.

Tensiunea sistolică (superioară) este presiunea din artere în momentul contracției inimii, când ventriculul stâng împinge sângele în vase. De exemplu, la valoarea 120/80 mm Hg, 120 reprezintă tensiunea sistolică. Aceasta arată cu ce forță inima pompează sângele. Presiunea pulsului este diferența dintre tensiunea superioară și cea inferioară. Acest indicator reflectă cât de mult variază presiunea între bătăile inimii. Odată cu înaintarea în vârstă și pierderea elasticității arterelor mari, presiunea pulsului poate crește. Tensiunea arterială medie este presiunea medie a sângelui în vase pe parcursul unui ciclu cardiac (între contracție și relaxare). Aceasta arată presiunea constantă la care sunt supuse organele și țesuturile în timp ce sângele circulă prin organism. Se calculează aproximativ astfel: tensiunea medie ≈ tensiunea inferioară + 1/3 × (tensiunea superioară − tensiunea inferioară). De exemplu: 120/80 mm Hg. Tensiunea medie ≈ 80 + 1/3 × 40 = aproximativ 93 mm Hg.

Totodată, cel mai sensibil marker s-a dovedit a fi tensiunea arterială laterală (presiunea sângelui asupra peretelui arterial, măsurată perpendicular pe fluxul sanguin): la pacienții cu îmbătrânire accelerată, valorile crescute ale acesteia au fost de trei ori mai frecvente. În grupa de vârstă peste 60 de ani s-a înregistrat o asociere de 100% între creșterea presiunii pulsului și îmbătrânirea accelerată.

Descoperirea cheie a oamenilor de știință a fost identificarea unei corelații absolute între îmbătrânirea accelerată și creșterea rezistenței periferice totale a vaselor. Cu alte cuvinte, cu cât vasele mici sunt mai contractate, cu atât se consumă mai multă energie pentru a împinge sângele, iar organismul îmbătrânește mai repede. Un tonus bun al vaselor și un flux sanguin liber au fost observate la pacienții cu îmbătrânire încetinită.

Cum influențează activitatea inimii vârsta biologică

De asemenea, oamenii de știință au constatat că riscul de îmbătrânire accelerată crește atât în cazul unei activități cardiace prea intense, cât și în cazul uneia prea slabe, formând o dependență în formă de U. În plus, îmbătrânirea accelerată a fost asociată cu o funcționare ineficientă a inimii, când aceasta este nevoită să consume excesiv de multă energie la fiecare bătaie, lucrând în suprasolicitare.

În același timp, indicatorii de rigiditate a peretelui vascular, care fac parte din standardul de aur pentru evaluarea riscului cardiovascular, nu au arătat o legătură statistic semnificativă cu vârsta biologică în acest studiu. Prin urmare, potrivit oamenilor de știință, în evaluarea ritmului de îmbătrânire se pot folosi parametrii hemodinamici ușor de măsurat.

„Datele obținute permit creșterea nivelului de control personalizat al ritmului de îmbătrânire, folosind metode neinvazive accesibile de măsurare a hemodinamicii pentru corectarea la timp a stilului de viață și a terapiei”, a menționat doctorul în științe medicale, cercetătorul principal al Institutului Național de Sănătate Publică N.A. Semashko, Mihail Yakushin.

Sursă
Distribuie știrea
Copiază linkul
Link copiat