Superbacteriile vor ucide 39 milioane de oameni până în 2050

Peste 39 milioane de oameni vor muri din cauza infecțiilor rezistente la antimicrobiene în următorii 25 ani, prezice un nou studiu amplu, relatează The Telegraph, citat de zn.ua.

Rezistența la medicamente antimicrobiene (AMR), cunoscută și sub numele de „pandemia tăcută”, apare atunci când bacteriile, virusurile și alți agenți patogeni evoluează și devin insensibili la medicamentele utilizate pentru a le combate.

Un nou studiu, finanțat parțial de Guvernul britanic, constată că AMR provoacă în prezent 1,14 milioane de decese anual, mai mult decât numărul combinat al deceselor cauzate de HIV/SIDA și malarie. Se estimează că până în 2050, numărul anual al deceselor va crește la 1,91 milioane.

Creșterea exponențială a „superbacteriilor”, parțial determinată de utilizarea excesivă și greșită a antibioticelor în medicină și agricultură, pune în pericol medicina modernă. În Anglia, în 2022, 58.224 persoane au fost diagnosticate cu infecții rezistente la antibiotice, o creștere de 4% față de anul precedent.

Acest fenomen face ca infecțiile comune să devină incurabile, iar intervențiile de rutină, precum operațiile cezariane, protezarea șoldului, transplanturile de organe și chimioterapia, să devină mult mai riscante.

Studiul, publicat în The Lancet de Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM), s-a bazat pe date colectate din 204 țări și peste 520 milioane de înregistrări medicale. Studiul a arătat că numărul deceselor cauzate de „superbacterii” rezistente la medicamente, inclusiv tulpinile periculoase de pneumonie cu E.Coli și C.diff, a crescut cel mai mult în America de Nord, Africa de Vest Subsahariană, America Latină și Asia de Sud și Sud-Est.

Principalul agent patogen rezistent la medicamente este Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA), o superbacterie letală cunoscută pentru răspândirea sa în spitale. În 2021, MRSA a cauzat 130.000 decese, în creștere de la 57.200 în 1990.

Deși se preconizează că numărul deceselor cauzate de rezistența la antibiotice aproape se va dubla până în 2050, acest lucru se referă doar la decesele „directe”, în care o superbacterie a ucis o persoană sănătoasă. Numărul deceselor „indirecte” este estimat să fie mult mai mare, cu peste 8,22 milioane de decese suplimentare anual. Cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele în vârstă și cei cu un sistem imunitar slăbit.

„Numerele vor continua să crească inexorabil și încă nu suntem la nivelul la care putem rezolva această problemă”, a declarat Dame Sally Davies, trimisul special al Marii Britanii pentru AMR și fost medic șef.

„Situația este deosebit de gravă în Africa Subsahariană și în Asia, și pare să se înrăutățească. Este îngrijorător cum vom susține aceste țări în dezvoltarea de programe de vaccinare, igienă și acces la antibiotice”, a adăugat Davies.

Unul dintre principalele obstacole în calea combaterii rezistenței la antibiotice este ritmul lent al descoperirii de noi medicamente. Companiile farmaceutice nu sunt stimulate să investească în dezvoltarea antibioticelor, deoarece acestea vor fi utilizate doar ca ultimă soluție, limitându-le astfel profitabilitatea.

În prezent, doar 27 antibiotice noi pentru infecțiile cele mai periculoase sunt în fazele finale de dezvoltare, în timp ce în 2020 peste 1.300 medicamente împotriva cancerului au fost în studii clinice.

Guy Hutton, consilier principal la UNICEF și cercetător la WaterAid, sugerează că ar trebui să ne concentrăm pe controlul infecțiilor, pe lângă dezvoltarea de noi medicamente.

„Noile medicamente sunt importante ca o linie de apărare, dar trebuie să îmbunătățim prevenirea infecțiilor prin acces mai bun la apă curată – altfel nu vom putea niciodată controla problema rezistenței antimicrobiene”, a spus el.

Lipsa apei curate este un factor major în răspândirea infecțiilor rezistente, iar în prezent aproximativ 700 milioane de oameni, în mare parte din Africa, nu au acces la apă potabilă. Condițiile nesanitare răspândesc boala, care, la rândul său, necesită tratamente cu antibiotice.

Vestea bună este că rata mortalității cauzate de rezistența la antibiotice în rândul copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% din 1990 și va continua să scadă, conform studiului. Cercetătorii atribuie această scădere „îmbunătățirilor semnificative” în controlul infecțiilor și măsurilor de prevenție, cum ar fi programele extinse de vaccinare pentru sugari și copii.

Cu toate acestea, unii cercetători contestă aceste rezultate. Dr. Tim Walsh, director de biologie la Institutul pentru Cercetări Antimicrobiene Ineos din Oxford, consideră că studiul GRAM „a subestimat considerabil” numărul de copii care mor din cauza infecțiilor rezistente la medicamente în țările în curs de dezvoltare.

În Africa, există îngrijorări speciale în legătură cu tulpinile mutante de tuberculoză și malarie, care au devenit rezistente la antibiotice și alte tratamente antimicrobiene.

„Sepsisul neonatal și mortalitatea datorată rezistenței la medicamente rămân foarte ridicate, iar deși avem date solide din țări precum SUA, Europa și Asia de Sud-Est, există multe țări în care nu avem cifrele reale”, a afirmat profesorul Walsh.

Țările din Africa Subsahariană au cele mai puțin dezvoltate strategii de monitorizare a rezistenței antimicrobiene. Doar 15% dintre țările din regiunea africană a OMS desfășoară o monitorizare regulată a rezistenței bacteriilor la antimicrobiene, ceea ce înseamnă că mii de cazuri probabil nu sunt declarate.

Un studiu recent publicat de organizația de caritate WaterAid sugerează că în Africa, 1,5 milioane de copii mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente – o cifră de cel puțin unsprezece ori mai mare decât estimările GRAM.